Acțiuni

Serghei Esenin

De la Referate

Serghei Esenin a fost un poet rus, născut la 3 octombrie 1895, în satul Konstantinovo, pe malul râului Oka, în ţinutul Riazan, ca fiu al lui Aleksandr Esenin şi al Tatianei Titova. Între 1905 şi 1909 urmează şcoala elementară în satul natal; după care se înscrie la şcoala secundară de institutori dintr-un orăşel apropiat, Spas-Klepiki.

Din 1911, datează primele poezii păstrate.

În 1912, absolvă şcoala secundară şi pleacă la Moscova,unde va lucra mai întâi ca funcţionar la un negustor, apoi la corectura unei tipografii.

În 1913, se înscrie la Universitatea Populară "Şaniavski", secţia de istorie şi filosofie, iar în anul următor se căsătoreşte cu Anna Izriadovna, o colegă de birou, de care se va despărţi în 1915, după naşterea primului său copil, Iuri.

În acelaşi an, pleacă la Petersburg, unde frecventează cenaclurile literare şi publică primul volum de versuri, "Ziua pomenirii", care-i aduce o largă popularitate.

În 1916, este încorporat la Ţarskoe Selo, pentru ca, la începutul lui 1917, înainte de a fi trimis pe front, să dezerteze, ascunzându-se la Konsantinovo. Aici se căsătoreşte pentru a doua oară, cu Zinaida Raih, dar tot pentru scurtă vreme. Va avea din această căsătorie doi copii, pe Konstantin şi Tatiana.

După Revoluţie din Octombrie, se stabileşte la Moscova, participând la activitatea grupării "Sciţilor", care susţinea mesianismul revoluţionar al artei.

Între 1919 şi 1920 e printre promotorii "imaginismului", scrie eseuri, conferenţiază pe teme literare, ducând, în genere, o viaţă dezordonată. În 1921, face o călătorie în Asia Centrală şi tipăreşte volumul "Spovedania unui derbedeu".

În 1922, la Moscova, o cunoaşte pe balerina americană Isadora Duncan, cu care se va căsători în acelaşi an şi pe care o va urma de-a lungul unui turneu pri Europa şi SUA.

La Paris, în apartamentul lui Alexei Tolstoi, îl cunoaşte pe Maxim Gorki, căruia îi va lăsa o impresie neplăcută.

În 1923, părăseşte America, se înapoiază la Moscova şi, după o vreme, rupe legăturile cu Isadora. În 1924, pare să renunţe la viaţa boemă, lucrând intens sub influenţa unei prietene ocrotitoare şi devotate, Galina Benislavskaia, însă în 1925 îşi reia peregrinările, pornind spre Batumi, Tiflis şi Baku. În septembrie, se căsătoreşte pentru a patra oară, cu Sofia Tolstaia, nepoata lui Lev Tolstoi. După o lună, accentuându-se crizele de nervi, e internat la spital, de unde fuge, reluându-şi preocupările boeme.

La 23 decembrie pleacă la Leningrad, locuieşte la hotelul "Angleterre", unde, în noaptea de 27 spre 28 decembrie 1925, se sinucide prin spânzurare. Este înmormântat la Moscova, iar după un an, pe mormântul lui se va sinucide şi Galina Benislavskaia, aceea care i-a fost, cum ar zice Arghezi, "logodnică de-a pururi, soţie niciodată".

Opera antumă:

  • "Ziua pomenirii"(1915)
  • "Seninul"(1918)
  • "Ceaslovul satelor"(1918)
  • "Spovedania unui derbedeu"(1921)
  • "Moscova cârciumărească"(1924)