Modificare „Renata Verejanu”

Renata Verejanu s-a născut la Verejeni, jud. Soroca, Republica Moldova

Studii:

Facultatea de Ingineri-Economişti a Institutului Politehnic, azi ASEM și Universitatea Tehnică, 1966-1970

Institutul de Literatură „Maxim Gorki”, din Moscova, 1974-1980   
                                                         
Doctorantura la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, 1998-2002 

Consiliul Europei (Strasbourg, Franţa) şi UNESCO(Paris) stagieri, reuniuni, forumuri, conferinţe, congrese, adunări parlamentare 2002-2014

==Activităţi==

Ministerul de Finanţe din R.Moldova, revizor

Ministerul Ameleorărilor şi Gospodăriei Apelor din Moldova, revizor superior

Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură), cercetător ştiinţific

Cenaclul „Grai Matern”, preşedinte

Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor şef,

Federaţia din Moldova a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO, preşedinte

Organizaţia Mondială a Copiilor Talentaţi, preşedinte    

Academia Europeană a Societăţii Civile, preşedinte
      
==Performanţe==

Laureată a Premiului Literar Internaţional „Maxim Gorki” (cartea de debut)

Târgul Internaţional de Carte „Gaudeamus”, Bucureşti, 2006, propusă de Comisia pentru UNESCO, România,

Premii la Salonul Internaţional de Carte de la BNM, 2007-2013,

Ambasador al Culturii Păcii, 2007,

Diploma Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO, 2010

Diploma Federaţiei Europene a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO, 2010

Prezentă în Enciclopedia „Femei din Moldova”, 2000,

Este autoarea a 50 de volume de poezii, proză, publicistică, pledoarii, maxime şi cugetări, proză în română, engleză, rusă, turcă, italiană, germană…

Membru al Uniunii Scriitorilor din R.Moldova (din 1990), 

Om Emerit al Republicii Moldova, 31.05.2010

Este autoarea primelor structuri ale Societăţii Civile din Moldova.

Este autoarea şi realizatoarea a peste 100 de proiecte de nivel local, naţional şi internaţional implementate în calitate de lider al Societăţii Civile.

Este autoarea primelor proiecte transfrontaliere, devenite o tradiţie.

Conduce o reţea de ONG-uri de nivel local, naţional şi internaţional, OMCT fiind unuicul ONG internaţional cu cartierul general la Chişinău şi statut participativ la Consiliul Europei.

Are un stajiu de 10 de ani de monitorizare a alegerilor de toate nivelurile.

==Proiecte literar-culturale==

1988 – Fondează şi conduce Cenaclul „Grai Matern” – o nouă şi una dintre primele structuri ale Societăţii Civile din Moldova, cu care e pe linia întâi a renaşterii naţionale, în lupta pentru alegeri libere şi independente, drepturile omului, statul de drept şi democraţie, pentru adevăr istoric, pentru promoverea literaturii române,

1989 – Cenaclul „Grai Matern” îl propune pe Mihai Cimpoi în calitate de candidat în deputaţi în Sovietul Suprem şi luptă pentru biruinţa acestuia, 

1990-1991 – În calitate de preşedinte al Cenaclului „Grai Matern” a organizat lunar şedinţe şi manifestări literar-culturale, care se transformau în adevărate manifestări contra sistemului totalitar, cu săli arhipline de oameni veniţi din diferite localităţi, la 24 martie 1991 organizând sărbătorirea Zilei Unirii la Chişinău, printro amplă adunare în Piaţa Marii Adunări Naţionale unde prima dată s-a dansat Hora Unirii la care au participat câteva mii de persoane de pe ambele maluri ale Prutului, 

1991 - Fondează prima Agenţie de presă liberă şi independentă pentru tineri jurnalişti necontaminaţi de totalitarism din Moldova: Agenţia de Presă a Tinerilor Jurnalişti  AMP-Internaţional, o prima şcoală de jurnalism pentru elevi din Moldova (1991-2017)

1992- Fondator şi editor (1992-2017) al Revistei „Micul Prinţ”, o primă publicaţie  de cultură română pentru copii şi tineret, al cărui Colegiu de Redacţie sunt copii şi tineri din diferite ţări,

1993- Fondator  şi  producător al Festivalului-Concurs Internaţional al Talentelor Lumii  „Micul Prinţ” (un original dialog dintre culturi şi popoare care a descoperit, promovat şi 
ocrotit peste 55000 de talente de pe toate continentele), 1993-2014,

1995-  Autoarea proiectului şi producătoarea Conferinţei Europeane a Junilor Jurnalişti, care se realizează în fiecare toamnă (1995-2014),

1995 - Preşedinte-fondator al Organizaţiei Mondiale a Copiilor Talentaţi,

1997 -  Fondator şi editor (1997-2017) al Ziarului „Copiii Europei”, lansat  la Navodari, în prezenţa preşedintelui României şi a 9000 de copii şi profesori din  România, Iugoslavia, Ucraina, Moldova...  
  
2000 -  Fondator al primelor Cluburi UNESCO din Moldova,

2000 -  participă la Children World Festival, desfăşurat în Elveţia, Germania, Franţa – prima întâlnire a unei poete din Moldova cu Secretarul General al ONU, dăruindu-i cartea Ofranda omeniei pentru Biblioteca ONU,

2000, octombrie – organizează Prima Caravană a Culturii Păcii şi Non-Violenţei din Moldova, caravană care a mers din țară în țară, din capitală în capital, și a ajuns la Consiliul Europei (Strasbourg) şi UNESCO (Paris), unde a fost primită de înalte oficialități,

2000 – Aleasă preşedintele Federaţiei din Moldova a Cluburilor UNESCO, cu care îndată devine Membru Activ al Federaţiei Mondiale a Cluburilor UNESCO, 

2000 – Proiectul „Eu vorbesc în limba ta, Tu vorbeşti în limba mea”,

2001 – OMCT, condusă de Renata Verejanu, obţine statut consultativ, apoi statut participativ la Consiliul Europei, 

2001 – Co-Autorul programului de durată: “Cluburile Consiliului Europei”, fondarea  “Primului Club al Consiliului Europei” în Moldova,

2001 – Lansează proiectul de durată “Drepturile Copilului – Dezbateri Naţionale”,

2001 -  participă în calitate de fondator la Asambleea de constituire a  Federaţiei Europene a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO (Buşteni, România),

2001 – autorul şi producătorul programului pentru 10 ani – Forumul Mondial al Copiilor Talentaţi, proiect care a primit mesaje de salut direct de la Directorul Generel UNESCO şi Secretarul General al Consiliului Europei,

2002 – stagiere la Consiliul Europei, Participă la diferite reuniuni, 

2003 – pentru prima dată de existenţă în Moldova a vre-unui festival- concurs adună un Juriu Internaţional din 12 ţări, Preşedinte de Onoare al Juriului Internaţional fiind Walter Schwimmer, Secretarul General al Consiliului Europei,

2003 – lansează programului “Promovarea Societăţii Civile în Europa de Sud-Est”,  Fondator al Academiei Europene a Societăţii Civile,

2004 – Invitată în calitate de expert la Training-ul „Rolul tinerilor în mişcarea Cluburilor UNESCO”, 24-31 iulie 2004, Strasbourg, Franţa.

2004- Participă la Forumul şi Conferinţa Plenară de  la  Consiliul Europei (Strasbourg), octombrie 2004,

2005 – Delegată la Forumul Mondial al Mişcării Cluburilor UNESCO,  iulie 2005, Paris, UNESCO,

2005 – Conduce echipa de obgservatori imparţiali a Academiei Europene a Societăţii Civile care monitorizează alegerile Parlamentare, 

2006 - Delegată la Forumul Mondial al Mişcării Cluburilor UNESCO, decembrie 2006, Atena, Grecia.

2007 - Conduce echipa de obgservatori imparţiali a Academiei Europene a Societăţii Civile care monitorizează alegerile locale, 

2007 – Delegat si Conducatorul delagatiei R.Moldova la Congresul Mondial a Asociatiilor, Centrelor si Cluburilor UNESCO (Grecia, iulie 2007)

2008 – Lansează proiectul Marşul Voluntarilor pentru Drepturile Omului, în colaborare cu Casa Naţiunilor Unite de la Chişinău

2008 – Implementează proiectul „Vocea Copilului Flămând”

2008 – Este invitată în calitate de delegat la Congresul al II al Federaţiei Europene a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO (Paris, Franţa), este aleasă în Conducerea Federaţiei Europene,

2008 – Drepturile Universale ale Omului - participă la UNESCO , Paris, la Aniversarea  a 60 de ani (9-15 decembrie)

2008-2009 – Ţine cursuri la colegiile din Moldova cu tema: «Consiliul Europei – structură şi activitate»

2009 – Implementează proiectul «Eu şi Consiliul Europei » la care participă peste 500 de tineri, dedicat Aniversării de 60 de ani ai Consiliului Europei, 

2009 -  Lansează proiectul „Copiii Talentaţi spun NU! corupţiei”,

2009 – Implementează proiectul „Reţeaua Naţională de Observatori Imparţiali”,

2009 - Conduce echipa de observatori imparţiali a Academiei Europene a Societăţii Civile care monitorizează alegerile Parlamentare, 

2010 – Pentru promovarea Mişcării Europene a UNESCO, dezvoltarea şi implementarea de proiecte culturale şi educaţionale este distinsă cu Diploma Federaţiei Europene a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO  şi Diploma Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO (31.05.2010)

2010 – Lansează proiectul Săptămâna ONU, și proiectul Balul ”Micului Prinț” - proiecte desfășurate în fiecare an (toamnă), devenite o tradiție, ca și celelalte proiecte

2010 - Conduce echipa de observatori imparţiali a Academiei Europene a Societăţii Civile care monitorizează Referendumul, ţine Conferinţe de Presă,

2010 – Participă activ la lucrările Congresului Autorităţii Locale şi Regionale a Consiliului Europei, Strasbourg, Franţa, martie 2010

2010 – participă activ la Conferinţa ONG Internaţionale cu statut participativ şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Strasbourg, octombrie 2010,

2010 – Lansează proiectul Lecția Deschisă – EU AM DREPTUL, la care participă sute de copii şi adolescenţi şi mii de adulţi  unde răsună poeziile poetei (Palatul Naţional),

2013 -  Ediția a X a Conferinței Transfrontaliere a Tinerilor, și Balul Micului Prinț, ed.V. - două evenimente grandioase dedicate UNUI SFERT DE VEAC de activitate al Cenaclului Grai Matern, cu care a fost pe linia întâi a promovării democraţiei. Desfăşoară o cavalcadă de Lecţii publice şi întâlniri cu cititorii,

2014 – Academia Europeană a Societăţii Civile, în parteneriat cu Institutul de Filologie al AŞM,  lansează "Festivalul Internaţional de Poezie - Renata Verejanu" (care se desfăţoară în fiecare an în perioasa 1 marie – 1 septembrie)

Poeta Renata Verejanu, "cea cu un pas înaintea generaţiei sale" (criticul literar Ion Ciocanu), în lupta cu sistemul, are un destin aparte. După cartea "Până la dragoste" (1979), a prezentat la editura unică (a statului) 5 manuscrise de proză şi 5 manuscrise de poezii (1980), cele de poezii fiind reţinute până în 1989, cea de-a doua carte "OFRANDA OMENIEI" fiind de fapt o antologie (vorba poetei: "după care am ştiut că sunt un poet bun"), cele de proză aşa şi nu au fost editate. Apoi cărţile îi sunt reţinute alţi 17 ani, până poeta Renata Verejanu ia şi locul editorului propriului destin.

==Cărţi scrise şi editate de Renata Verejanu==

Până la Dragoste

Virgula amendată, 

Oameni dragi, 

Drum spre adevăr,

Fără erou însemnat,

Stema destinului, 

Ofranda omeniei – din cinci cărţi;

Colecţia „Ofranda omeniei”– din nouă cărţi;

În lumea Renatei Verejanu, Maxime şi cugetări;

În lumea Renatei Verejanu, Interviuri,

În lumea Renatei Verejanu, Societatea Civilă;

Renata Verejanu, 101 poeme;

a Munci, a Iubi, a Trăi;

Vânzătorul vârstelor,

Dreptul de mamă,

La o margine de ieri;

Acest timp al iubirii,

Soarele pătrat,

Eu am dreptul, 

Do liubvi...

Cadoul florii,

Colindele iubirii;

Opinii, despre un secol mizerabil şi politicienii săi

Cenaclul "Grai Matern;

Generaţia dintre secole;

Pledoariile Renatei Verejanu;

Chişinău-Bucureşti, Bucureşti-Chişinău;

На ненависть только себя не потрачю;

In the world of Renata Verejanu, Interviews;

In the world of Renata Verejanu, Savings and Thinkings;

Geniul invizibil al literaturii basarabene;

Ofranda omeniei, (antologie), TipoMoldova, Iaşi, Opera Omnia, 2013

Eu am ştiut să fac din viaţa mea o sărbătoare (antologie, 440 p);

Provocaţi-mă… să devin genială;

Metafora nemuriri…

Plâng flăcările-n mine

Iubesc...

Sreaua ABC, roman pentru copii,

Colindul pierdut, roman pentru copii

OPERE ALESE vol.I

OPERE ALESE vol.II

OPERE ALESE vol.III

OPERE ALESE vol.IV

OPERE ALESE vol.V

OPERE ALESE vol.VI

OPERE ALESE vol.VII

OPERE ALESE vol.VIII

Iubirea pe toate le vede

Poetul Dintre Milenii, (antologie format A4, 600  pag.)

GENIUL INVIZIBIL, trilogie, cartea I, "Asasinul Ratat" (400 pag.)

==Referinţe==

Academician Mihai Cimpoi a scris în "Cardiograma lirică a Renatei Verejanu":

<blockquote>Ce e poezia Renatei Verejanu, o poetă atât de angajată în luptele noastre politice, culturale, dar și în luptele sufletești, în care Eul refuză ”stranietatea”, adică după Freud – tot ce-i este străin, tot ce contravine firescului, bunului simț, adevărului, acesta privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60.<br>
<br>
Nota invidividuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări / neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare care nu vrea să fie Om. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea în cumpănă valorică și morală a tot ce se întâmplă și a tot ce i se întâmplă. Umbra zeiței Themis e în fiecare rând, în fiecare mărturie, în fiecare trăire, în dialogul permanentizat cu Celălalt căruia i se adresează mesajul. ”Cerul zilei” care lovește ”cerul nopții” stârnește o reacție sufletească aparte. În lupta în care e angajată nu poate să accepte condiția de învinsă: ”Și mă simt în toate învinsă,/ dar supusă nu pot fi / Sunt datoare c-o iubire/ clipei în care voi muri”. E o emoționantă mărturisire aici, cu valoare de conduită morală.<br>
<br>
Înțelegându-și astfel condiția de poet, Renata Verejanu refuză scrisul calofil, scufundat în dulceața rostirii estetizate: vorba îi este frustă, dură, plină de concretețe materială, sintaxa este supusă și ea acestei asprimi, urmând mai degrabă o sinusoidă, decât o linie dreaptă. Spunerea ”verde în ochi” e preferată spunerii dulci, liricoide. Renata Verejanu spulberă astfel, prejudecata că o lirică a unei poete trebuie să fie în mod obligatoriu feminină și să fie transpusă în forme caracteristice acesteia: instantaneu sentiment, cântec de leagăn, rugă, scrisoare. Ce-i drept, notele de feminitate nu lipsesc în poeziile de dragoste, dar și atmosfera generală musicalizată creată de momentele sufletești senine; ele sunt integrate, însă, într-un mesaj mai complex, structurat contrapunctic:<br>
<br>
”Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte,<br>
Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin:<br>
Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe<br>
Că-n geamul tău deschis pot să nu revin...”<br>
(Trăiesc în privirea ta)<br>
<br>
Imaginarul poetic feminin este ”geologic și biologic”, confesiv, retoric, anticalofil, antipoetizant (vezi Georgeta Sadom, Imaginarul poeziei feminine, 2010, p.95-97). Sunt și niște încondeieri subtile, marcate de suavitate și candoare a trăirii, de ingenuitate, dar și pătrunde cu dibăcie sentimentul dramatic al trecerii timpului:<br>
<br>
”Tresare-n somnul meu o zi /Când merele sunt coapte... /<br>
În lipsă e doar ochiul tău – /Ariciul cu un măr în spate. /<br>
Mă uit atent în palma zilei,/ caut drumul, dus... /<br>
Inima zilei mai bate, /dar n-am nici un răspuns. /<br>
Totul pare cunoscut pomilor fără contur – / Nu mă pot obișnui rodul să le fur.<br>
/Creanga somnului se frânge /cu suspin a dezrobire,<br>
/În semințele merelor – universul e uimire. /<br>
Prin pietriș de glume /Tălpile își strigă urma – <br>
Vine să le vindece, nevăzută, numai bruma. /<br>
Prea târziu și prea devreme – /Urmele dispar în noapte, /<br>
Neștiind cum să ajungă /Ariciul cu un măr în spate...”<br>
(Ariciul cu un măr în spate).<br>
<br>
E o dovadă, în această schimbare de registru obișnuit, că Poetul nu doar operează cu replica la real și nu doar notează cu concretețe de jurnal, ci visează, se întoarce în mirajele copilăriei, pe o undă elegiacă, transcriindu-și în acorduri lirice regretul după ingenuile clipe revolute.<br>
<br>
Autoarea Ofrandei omeniei procedează la o stabilire a unei tabele de valori pozitive și negative, însoțită de o tonalitate justițiară (spuneam) apodictică, neconcesivă. E respinsă, astfel, invazia în ființa umană a cruzimii, lașității, trădării, bolii de lux și fală, minciunii, lingușirii, bârfei și zeflemelii, ”erorii împietrite”. E elocventă, în acest cadru de ”riposte” (cuvântul e al poetei însăși) o viziune originală a ”vânătorii” ce pândește nimicirea cinstei, curățeniei și luminii sufletești:<br>
<br>
”E timpul vânătorii... de după tulpini<br>
Zece arme ochesc o singură idee.<br>
De frică glumele se îneacă în suspini<br>
Împușcăturile se adună în trupul de femeie.<br>
E criza de valută intersufletească<br>
Loviți în nerv; ca în pielea tobei seci.<br>
Călcâiul își retrage mersul, să lovească<br>
Pădurile bârfei cu ochii stinși și seci”<br>
(La vânătoare)<br>
<br>
Prezente sunt și fiziologiile morale ale trădătorului de țară (întâmpinat cu verdictul:  ”Colinele cu pumni de piatră, / trădarea nu-ți iartă. / Clopot la îngropăciuni, /Tu n-ai țară, n-ai minuni...”), insului care n-a păstrat ”făptura de om”, demagogului:  ”Ideea demagogului mai are și remorci / Și planul zilnic îl supraîmplinește”,  confratului de condei, căruia i-a ”scos Domnul sufletul pe față /Să vadă toți cine ești cel adevărat”,  grănicerului care, surâzând, nu permite ”în țara mea să intru /Din țara mea să ies”, ”deținuților în propriul trup”, stigmatizați cu un dulce blestem: ”Veni-va cărarea la viață să vă cheme / Doar că durata ei trece prin infern”, omului de stat chilean care nu observa ”brațul rănit a răzbunare”, a celor ce o duc în huzur, în saune, ale contemporanilor din trenul spre nicăieri, atât de departe de ființa poetei, a pianistului vândut, căzut odată cu umbra lui pe treptele Guvernului.<br>
<br>
Dincolo de catagrafierea ripostelor morale și a fiziologiilor sociale, de cardiograma timpului însuși – bolnav, vitreg, măcinător – adevărat timp bacovian ce înstrăinează ființa, o ”ostenește”, o încarcă cu nervi, ceea ce conturează un portret de grup, dăm de un autuportret al poetei, surprinzând în registre diferite – de clipe frumoase ”goetheene”, de inspirație lirică pură, de ”mici bucurii”, de ”convorbiri cu florile”, de ”colind de la mama”, de ”gestul timpului”, de ”cântece de crizantemă”, de ”sondele iubirii” ce storceau ”ecou fierbinte”, de mirare a inimii. Poeziile se disciplinează în forme clasiciste, devin melodioase, bine articulate sintactic, se restrâng spațial până la contururi miniaturale, se organizează armonios în catrene, distihuri, terține sau sextine, refuzând discursul monologic extins marcat de retorică:<br>
<br>
”Aleea crinilor în floare /A revenit în timpul meu – /<br>
În suflet soarele răsare / Cu dorul dat de Dumnezeu”<br>
(Aleea crinilor în floare)<br>
”În corul din biserică am visat să cânt/ Găseam în lucrul acesta ceva măreț și sfânt/<br>
Se zvârcolea lumina în ochii mei deschiși/ De ura și de spaima în viață m-am dezis.<br>
(Simplu vers de dor)<br>
<br>
Tu ești ecoul gândurilor mele/ Al nebuniei dulce înțeles...<br>
Hai, spune, după ce criterii/ Stăpânul umbrei mele te-am ales?<br>
Hai, spune, din tăcerea ta enormă/În care toți chinezii nu încap/<br>
Și vântul își ia propria formă/ De jos până la cap.<br>
(Criterii)<br>
<br>
Nu mă stoarce de lumină/ Sunt mai tânără ca ieri.<br>
(Destin)<br>
<br>
Cerul buzelor arzânde/ L-ar atinge uneori /<br>
Veacul viselor flămânde/ Nu adăpostește nori.<br>
(Poeme cenzurate un întreg mileniu).<br>
<br>
Un alt merit deosebit al Renatei Verejanu este acela de a cultiva formula poeziei de inspirație socială și națională, în spiritul Leonidei Lari sau Anei Blandiana. Ea imnifică patternii spirituali (Ștefan cel Mare, Eminescu), adresează ode democrației și Europei (Tinerețea Europei adună hrană Păcii mondiale), elogiază dorul de Spania a lui Frederico Garcia Lorca, își plânge împreună cu neamul destinul:<br>
<br>
”Sufletul meu retras în cearcăne grele, /Nesupus învățăturii lui Karl Marx, -<br>
/Numără zilele – bârne pilite-n surcele /Sărăcite-n culori, adevăr... sânge ars/<br>
Jalea unui popor, a unei lumi învinuite.../<br>
Jale, venind din dezordine, din apocalips,/<br>
Sfârtecă efemere uși zăvorâte... /<br>
O, cinstea și dorul meu neînvins...”<br>
(Noțiune de neam).<br>
<br>
În toate poeta pune sinceritate, dorință de Preacuratul adevăr, de poezie cu mesaj, ferită de experimentări sterile. Să nu uităm că Renata Verejanu a fost unul dintre puținii scriitori de pe linia întâi a renașterii naționale, este fondatoarea Cenaclului ”Grai Matern” care a trecut prin secole și își continuă misiunea de promotor al valorilor autentice, dar și al demnității de neam.</blockquote>

Natalia Croitoru, interpretă și compozitor, a scris în "Geniu invizibil al poeziei basarabene":

<blockquote>Am avut o mare plăcere să scriu muzică pe versuri de Renata Verejanu.<br>
<br>
Versurile Renatei Verejanu sunt foarte enigmatice şi te lasă să pluteşti în lumea imaginaţiei. Majoritatea ideilor Dumneaei sunt metaforice şi pentru a pătrunde în esenţa lor şi a le înţelege, e nevoie de o concentraţie şi meditaţie mai profundă, de o pregătire chiar.<br>
<br>
Prima lucrare a Renatei Verejanu, pe care eu am aşternut-o pe note, a fost “Cântec”. Cred că, însăşi sufletul poeziei mi-a insuflat muzica. Pot să mărturisesc că melodia nu a venit deodată. Am creat câteva variante din care nu puteam alege. Iniţial doream să fie ceva uşurel, ritmic, dar până la urmă, am înţeles că metafora Renatei Verejanu dictează singură ce vrea!<br>
<br>
Această piesă, “Cântec”, a sunat ca un imn închinat femeii atât pentru Renata Verejanu şi cei prezenţi în sala de manifestări a Colegiului de Construcţii, unde a şi fost lansată. Sărbătoarea s-a dedicat creaţiei poetei şi omului de cultură Renata Verejanu, personalitate marcantă şi “geniu invizibil al poeziei basarabene”, cum avea să menţioneze şi Tatiana Ambroci, directoarea bibliotecii colegiului şi organizatoarea evenimentului.<br>
<br>
“Cântec” este o piesă aparte în repertoriul meu, care se deosebeşte prin profunzimea gândului şi caracterul filosofic al versurilor. Interpretez acest cântec de fiecare dată la Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii “Micul Prinţ” şi alte manifestări: lansări de carte, şedinţe ale cenaclului Grai Matern și a altor cenacluri literare în cadrul bibliotecilor şi altor centre informaţionale şi culturale.
O altă poezie a Renatei Verejanu, pe care am înaripat-o cu melodie, a fost “Colind de dor”. Această lucrare este foarte pozitivă şi luminoasă, unde Renata Verejanu transformă fulgii de zăpadă într-un vals de iubire şi puritate. Versul evocă o chemare a seninătăţii şi dragostei faţă de Ţara noastră şi de sufletul poetei, revărsând, de fapt, lumină peste fiecare din noi.<br>
<br>
Melodia pentru “Colind de dor” pot să zic că a apărut fulgerător, în sensul adevărat al cuvîntului. Renata Verejanu a dat versurilor atâta muzicalitate şi vibraţie, încât muzica nu s-a lăsat rugată prea mult şi s-a aşternut foarte uşor şi repede peste rânduri, devenind un tot întreg şi potrivindu-se de minune. Aceasta m-a făcut să cred că poeta a scris şi muzica împreună cu versurile, eu fiind îndemnată doar s-o preiau şi să-i dau glas.<br>
<br>
Apreciez mult toate câte le face poeta Renata Verejanu pentru cultura și neamul nostru, cu atâta dragoste şi profesionalism, cu un mesaj foarte clar – de a trăi frumos şi cu demnitate.</blockquote>

Ovidiu Bufnilă, scriitor, Membru al Uniunii Scriitorilor din România, a scris în "Magia soarelui din fântână sau despre Magia Speranţei (scurt eseu despre Renata Verejanu)":

<blockquote>Renata Verejanu este o poetă a Magiei. Renata Verejanu este o poetă a Speranţei. Lumile ei poetice te cuprind pe negândite. Te prind în vârtejul metaforei. Îţi schimbă până şi numele, respiraţia, gândurile. Renata Verejanu are o forţă metaforică rară. Ea construieşte acolo unde alţii dezidesc. Ea ridică un fuior de lumină acolo unde alţii cultivă penumbra. Ea se încăpăţânează. Ea luptă. Ea spune. Ea strigă. Metafora ei este ecou. Ecourile pe care le reverberează Renata Verejanu în lumea largă au forţă. Trec prin ferestrele închise. Deschid casele ferecate. Casele gândurilor ferecate.<br>
<br>
Renata Verejanu spune, deschis, răspicat, cu iubire, cu fervoare. Ritmul ei poetic devine maiestuos de multe ori. Fanfarele ei trec pe strada mare vălurind cu alămurile lor regimul diurn, regimul nocturn, inima. Inima păstrează un loc central în poezia iubită de Renata Verejanu. Inima ei pulsează. Inima ei transmite lumii întregi mesajul ei de iubire. Inima ei spune tuturor adevărul. Poate că adevărul ei doare. Poate că pe unii îi sperie. Poate că-i chiar îngrozeşte pe unii. Ei şi? Renata Verejanu vorbeşte oamenilor despre frumuseţea inimii. Renata Verejanu vorbeşte lumii întregi despre frumuseţea iubirii. Renata Verejanu vorbeşte tuturor cu o voce curată, limpede, puternică.<br>
<br>
În poematica ei, Renata Verejanu aruncă soarele în fântănă pentru ca mai apoi, sorbind apa, oamenii să cunoască Magia. Renata Verejanu vorbeşte prin metaforele ei acvatice despre Speranţă. Ea cultiva Magia Speranţei pretutindeni pentru ca cei care trebăluiesc în penumbră să fie puşi în lumină. Magia Speranţei ne prinde pe negândite în văluririle ei aducându-ne mai aproape de adevăr. Renata Verejanu ştie că adevărul doare. Renata Verejanu ştie că adevărul e incomod de multe ori. Renata Verejanu ştie că adevărul arde răul. Renata Verejanu ştie că adevărul e antidot la nelume, la neiubire, la nelumină. Dar ce e nelumea? Dar ce e neiubirea? Dar ce este nelumina? Magia Speranţei face să ne clocotească sângele în vine. Magia Speranţei ne apără de rău. Magia Speranţei pare să fie şansa noastră de a fiinţa înspre lumină. Acolo ne duce Renata Verejanu, către lumină.<br>
<br>
Soarele pe care Renata Verejanu îl aruncă în fântână e mai mult decât metaforă. E un semn. E un semn al unei poematici de forţă. E un semn viguros. Pentru că Renata Verejanu nu umblă cu jumătătţi de măsură. Pentru că Renata Verejanu nu face nici un fel de compromis. Ea glăsuieşte în inima magiei. Ea spune în inima magiei. Ea luptă în inima magiei.<br>
<br>
Renata Verejanu este o luptătoare adevărată. Iar poezia ei este strigăt, este dangăt de clopot, este larmă de iubire. Renata Verejanu aruncă soarele în fântână semn că noi oamenii trebuie să avem curaj. Căci lipsirea de curaj ne face nevolnici. Căci lipsirea de curaj ne trânteşte în genunchi. Şi atunci? Ce ne-ar mai rămâne? Dar nu. Vom citi poezia aceasta îmbărbătându-ne. Vom inspira această poezie. Iar această poezie va fi mereu inima noastră.<br>
<br>
Renata Verejanu este o poetă a Magiei. Renata Verejanu este o poetă a Speranţei. Renata Verejanu este o poetă a Inimei. O poetă care ştie să lupte pentru adevăr. O poetă adevărată, neînfricată care dă metaforei un suflu nou, proaspăt, puternic, plin de speranţă.</blockquote>