Versiunea curentă din 22 ianuarie 2011 20:50

Prof. Grigore Leaua a scris în "Cuvânt înainte":

Textele doamnei Ecaterina Chifu, dedicate vieţii, libertăţii, păcii, fericirii, s-au ivit din acelaşi sentiment infinit al iubirii, asemenea unui sacru amvon, de la înălţimea căruia marile spirite ale umanităţii au contemplat lumea din toate timpurile.

Pentru oricare dintre adulţii de azi, părinţi sau educatori deopotrivă, ele reprezintă un memento necesar în uriaşul efort de salvare a fiecărei noi generaţii de copii, prin împărtăşirea valorilor supreme ale spiritualităţii umane dintotdeauna şi de pretutindeni.

Unicul adevăr, căruia pare să i se subordoneze toată forţa acestui demers optimist, este acela că omul de la catedră trebuie să dea un singur sens vieţii sale, cel mai nobil dintre toate: iubirea nesfârşită pentru vlăstarul de om din faţa sa, căruia să-i deschidă largi porţi către miraculoasa lume a ideilor, cu conştiinţa că lumea de mâine nu va fi posibilă, fără copilul de azi.

În mod ciudat, el devine astfel singurul şi cel mai sigur garant al viitorului lumii.