| Versiunea curentă |
Textul dumneavoastră |
| Linia 1: |
Linia 1: |
| − | Omar Khayam sau Khayyam (persană غیاث الدین ابوالفتح عمر ابراهیم خیام نیشابورﻯ, Ghiās od-Dīn Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) a fost un poet, matematician, filozof și astronom persan. | + | Hakim Omar Khayyam s-a născut în anul 1040 la Nişapur în provincia persană Khorasan (în Nord-Estul Iranului) şi a murit în anul 1124, tot la Nişapur. |
| | | | |
| − | Viața:
| + | A fost un celebru matematician, astronom, filozof şi poet persan dar totodată autorul textelor literare cunoscute sub numele de RUBAIYATE. |
| | | | |
| − | Izvoarele cu privire la viața lui Khayam se contrazic adeseori. Numele ar putea denota proveniența dintr-o familie de fabricanți de corturi, dar nici acest lucru nu se poate afirma cu certitudine. Deși supranumele Khayam îl desemnează pe meșteșugarul care face corturi, el este în același timp, precum și alte denumiri de meșteșuguri, tipic pentru tradiția sufistă. Conform acestei tradiții, care interpretează denumirile cu ajutorul unei mistici a numerelor asemănătoare cabalei din tradiția iudaică, numită abșad, numele învățatului s-ar traduce cu ajutorul calculului poziției literelor prin Ghãqi, Risipitorul. Pentru un sufi acest supranume desemnează disprețul pentru bunurile lumești. Și-a petrecut copilăria în orașul Balhi (în nordul Afghanistanului de azi), unde a studiat îndrumat de învățații Șeic Mohamed Mansuri și apoi Imam Mowaffaq de Nișapur.
| + | Ideile şi concepţiile exprimate de Omar Khayyam în catrene, într-o întinsă plajă tematică, |
| − | A avut o viață extrem de agitată, dacă ținem cont că a trăit în perioada formării Imperiului Selgiucizilor. Învățații se aflau într-o situație precară, fiind dependenți financiar de conducători sau de vreun mecena local. Însuși Khayam a scris mai târziu că a fost în perioada tinereții „martor al nimicirii învățaților, din care nu a mai rămas decât o mînă de oameni, chinuită și puțin numeroasă. Asprimea soartei din aceste vremuri i-a împiedicat să se dedice perfecționării și adâncirii științei lor”.
| + | constitue un ansamblu general ce poate căpăta semnificaţia unui sistem ce are câteva teme majore: credinţa că viaţa omului nu-i decât pe pământ, că viaţa trebuie trăită, că nu există viaţă dincolo de moarte, că nu există predestinare, că lumea nu a fost creată, că procesele şi fenomenele naturale sunt obiective, că binele şi răul sunt în noi etc. |
| − | Ca învățăcel în Nișapur l-a legat o prietenie strânsă de Hassan bin Sabah, întemeietorul de mai târziu al sectei asasinilor, și de viitorul vizir al Imperiului Selgiucizilor, Nesām ol-Molk. Legenda afirmă că cei trei și-ar fi jurat sprijinul în cazul în care unul dintre ei ar fi urcat scara ierarhiilor. Nesām ol-Molk uită de această promisiune, odată devenit vizir, în 1063, și îl neglijează în special pe bin Sabah. Unul dintre adepții acestuia îl va ucide pe vizir în 1092, se pare că din această cauză. Învățatului Khayam i-a fost încredințată, probabil și prin intermediul lui Nesām ol-Molk, importanta reformă a calendarului, care este finalizată în 1079.
| + | |
| | | | |
| − | După asasinatul din 1092 Khayam întreprinde un pelerinaj la Mecca, probabil datorat într-o oarecare măsură și ostilităților pe care le simțise din partea cercurilor sunnite, care i-au imputat înlocuirea calendarului islamic, bazat pe fazele lunii, cu unul civil. În Nișapur domneau la acea dată neliniști provocate de cercuri religios-fundamentaliste. Doar după ce a dovedit prin acest pelerinaj dreapta sa credință, Khayam a putut activa ca profesor în orașul său natal.
| + | Khayyam a fost un cugetător materialist şi nu a crezut în nimic dincolo de lumea materială. |
| − | A peregrinat prin diverse locuri: Samarkand, Ispahan, Merv.
| + | El nu vedea salvarea prin moarte, aceasta fiind un fenomen natural total şi definitiv. |
| | | | |
| − | Matematician:
| + | Filozofia sa este reflectată în creaţiile sale. |
| | | | |
| − | În lucrarea Discuții asupra unor probleme de algebră (1070) se ocupă de rezolvarea ecuațiilor cubice, fiind primul matematician care studiază acest subiect. Ajunge chiar la rezultate remarcabile, bazându-se pe metoda intersecției secțiunilor conice cu cercul. Khayam își pune problema rezolvării ecuației de gradul III în mod asemănător celei de gradul II (deci prin radicali), dar nu reușește acest lucru. Totuși, el nu disperă și afirmă chiar că „acele forme” vor fi găsite de cei care îl vor urma.
| + | Faima mondială a lui Khayyam s-a produs abia în a doua jumătatea a secolului al XIX-lea când catrenele sale au început a fi traduse în engleză. |
| − | A studiat și Elementele lui Euclid, fiind cu precădere atras de celebrul postulat al paralelelor, căruia încearcă să-i dea o demonstrație. Se ocupă și de problema coeficienților binomiali, care apar în triunghiul lui Pascal.
| + | |
| | | | |
| − | Lucrările lui Khayam vor fi cunoscute în Europa abia peste șapte secole.
| + | Robaiyul, ca poezie, exista în literatura atabă şi iraniană chiar înaintea lui Khayyam, dar el i-a dat strălucire. Forma lui era fixă:patru versuri în care există o singură rimă pe versurile 1, 2, 4, iar versul al 3-lea e liber, nu rimează. Conţinutul său poate fi de natură erotică, filozofică sau moralistă.Cele mai frecvente teme erau: dragostea, trăirea clipei prezente, plăcerile vieţii, durata vieţii, moartea, ce este dincolo de moarte, raportul om - Dumnezeu, cunoaşterea lumii şi a universului, religia, raiul şi iadul, trecerea inexorabilă a timpului, transformarea omului în ţărână sau oale şi ulcele, demnitatea omului, ipocrizia religioasă, originea vieţii, nimicnicia vieţii, suferinţa umană, uitarea de necazuri prin euforia vinului, mişcarea în general şi mişcarea planetelor. |
| | | | |
| − | Astronom:
| + | Structura catrenului- robaiyat are forma celei a epigramei de azi şi chiar cea a epigramei Greciei antice ceea ce duce la concluzia că robaiyul este asemănător epigramei aforistice: dintre cele 377 catrene traduse de Geo Olteanu, majoritatea sunt asemănătoare epigramei aforistice şi numai vreo zece pot fi considerate drept epigrame purtătoare de poantă. |
| | | | |
| − | În 1073, sultanul Malik-Shah I l-a invitat să construiască un observator astronomic împreună cu alți mari învățați ai vremii. Aceștia au determinat lungimea anului solar cu o precizie de șase zecimale (apreciabilă pentru acea epocă). Se obținea un calendar mult mai exact decât cel gregorian, adoptat în Europa patru secole mai târziu.
| + | Geo Olteanu reproduce opiniile asemănătoare ale altor traducători: |
| | | | |
| − | Poet:
| + | Edward Fitzgerald - "Nu este nici un dubiu, de asemenea, că multe din aceste rubaiyate sunt o formă comună de epigrame în Persia"; |
| | | | |
| − | Criticul literar român Tudor Vianu spunea că Omar Khayam „...dă în rubayatele sale expresia lirică foarte concentrată de o mare perfecțiune a viziunii sale dezabuzate asupra lumii”. Iată câteva expresii ale pesimismului lui Khayam:
| + | Otto Starck spune despre rubaiyat - "Născut din poezia populară (turcă sau persană) rubaiyatul va păstra o spontaneitate populară de nuanţă epigramatică menită să fixeze fugarele emoţii ale clipei. Dintr-un început i s-a fixat celui de-al patrulea vers al rubaiyatului menirea de a fi purtătorul poantei". |
| | | | |
| − | „Am venit, de unde? Unde duce drumul?
| + | Catrenele lui Omar Khayyam constitue un tezaur de interes mondial prin frumuseţea lor artistică şi prin profunzimea filozofică fără egal, motiv pentru care au fost traduse şi publicate în multe limbi, începând cu sfârşitul secolului XIX-lea. Traducerile în limba română au ca punct de pornire anul 1930. |
| | | | |
| − | Care-i rostul vieții ? Tainele sugrumu-l.
| + | Geo Olteanu a tradus, din limba engleză, după versiunea Dr. Fr. Rosen. Traducătorul român a avut avantajul de a fi trăit trei ani în Iran şi pe cel de a fi fost sprijinit în lucrarea sa de către ambasada Iranului în ţara noastră. |
| − | | + | |
| − | Câte inimi pure — Roata de Azur
| + | |
| − | | + | |
| − | Arde-n scrum și pulberi! Spuneți, unde-i fumul?
| + | |
| − | | + | |
| − | | + | |
| − | Noapte, stele... Tremuri. Ce ai? Te-nfiori,
| + | |
| − | | + | |
| − | Când te-apleci genunea lumii s-o măsori!
| + | |
| − | | + | |
| − | Fulgeră-n eternă goană-amețitoare —
| + | |
| − | | + | |
| − | Trec pe lângă tine — aștrii rotitori...”
| + | |
| − | | + | |
| − | Se pare că a scris peste o mie de catrene (numite rubaiat). Au un conținut mistic, legat de mistica islamică, adică de sufism.
| + | |
| − | Valoarea operei sale poetice eclipsează în ziua de azi faima sa de matematician și om de știință. Opera sa poetică a fost dată uitării timp de secole în cultura persană, doar sufiștii au prețuit mereu rubaiatele sale. Iraniștilor europeni le revine meritul de a-l fi redescoperit pe poet pentru patrimoniul cultural al lumii.
| + | |
| − | | + | |
| − | Elemente ale sufismului în opera poetică:
| + | |
| − | | + | |
| − | Cercetarea filologică nu a căzut de acord în privința impactului curentului sufist asupra operei literare a lui Khayam. Există însă evidente puncte de tangență cu sufismul; astfel, în catrenele sale sunt invocate des figuri alegorice precum cea a „bătrânului hangiu” sau cea a unui „Rend”, adică băutor, care se referă la marele preot, respectiv la adeptul cultului zoroastric, figuri tipice pentru preluarea laturii esoterice a vechiului cult pers de către mistica islamică. Cercetarea a încercat să stabilească o filiație a acestor idei prin intermediul teologului al-Ghazali, care predă din 1105 la universitatea din Nișapur. Acesta se interesează ca teolog consacrat de posibilitatea apropierii de divinitate prin revelație și este mai degrabă critic față de ortodoxia islamică.
| + | |
| − | | + | |
| − | Traduceri în limba română:
| + | |
| − | | + | |
| − | Omar Khayyam, Catrene, în traducerea lui George Popa, Colecția Poesis, Editura Univers, București, 1979
| + | |
| − | | + | |
| − | Note:
| + | |
| − | | + | |
| − | * Conform lui Scharf, anul nașterii nu se poate stabili cu precizie. Acest cercetător numește intervalul dintre 1021 și 1048 ca perioadă probabilă în care a căzut data nașterii lui Khayam - vezi Scharf 2004, p. 186.
| + | |
| − | | + | |
| − | * După alte opinii, data decesului nu se poate stabili precis. Perioada dintre 1122 și 1131 este numită în acest context - vezi Scharf 2004, p. 186.
| + | |
| − | | + | |
| − | * Scharf 2004, p. 187 s.
| + | |
| − | | + | |
| − | * Scharf 2004, p. 186.
| + | |
| − | | + | |
| − | * Scharf 2004, p. 186 s.
| + | |
| − | | + | |
| − | * Calendarul lui Khayam avea o oră eroare la 5.500 ani, iar cel gregorian - o zi la 3.300 ani – fiind totuși mai ușor de calculat.
| + | |
| − | | + | |
| − | * Scharf 2004, p. 187.
| + | |
| − | | + | |
| − | * Scharf 2004, p. 183.
| + | |
| − | | + | |
| − | * Scharf 2004, p. 183 s.
| + | |