Octavian Paler (n. 2 iulie 1926, Lisa, județul Făgăraș, actualmente în județul Brașov — d. 7 mai 2007, București) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist și om politic român.
Biografie:
După absolvirea școlii primare în satul natal, în anul 1937 este admis bursier la Colegiul Spiru Haret din București. În vara anului 1944, cu o săptămână înaintea încheierii cursurilor clasei a VII-a de liceu, are o altercație cu George Șerban, directorul școlii, care era chiar unchiul său (fratele mamei) și este obligat să părăsească școala, mutându-se la Liceul Radu Negru din Făgăraș pentru a urma, în anul școlar 1944-1945, ultima clasă de liceu, clasa a VIII-a, secția literară. Aici s-a remarcat, mai ales la obiectele Filosofie, Latină, Elină. În anul 1945, la terminarea ultimei clase de liceu, o clasă cu 44 elevi, a fost declarat Promovat cu laudă. În același an, a susținut examenul de bacalaureat la Sibiu. În continuare, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și simultan și pe cele ale Facultății de Drept din București. Are un fiu, care a absolvit cursurile universitare (ASE - facultatea de comerț exterior) în anul 1979. A încetat din viață la vârsta de 80 de ani, în urma unui stop cardio-respirator. A fost înmormântat, cu onoruri militare, în Cimitirul Sfânta Vineri.
Activitatea politică:
Următoarele activități erau în cadrul statului comunist puternic politizate:
1965–1970: Vicepreședinte al Comitetului de Radiodifuziune și Televiziune
1976: Președinte al Consiliului Ziariștilor
1970–1983: Redactor-șef al cotidianului central România Liberă
1974–1979: Membru supleant al Comitetul Central al Partidului Comunist Român
1980–1985: Deputat de Vaslui în Marea Adunare Națională, Parlamentul monocameral al României comuniste
Este persecutat de Securitate datorită viziunilor sale pro-occidentale și de critica la adresa PCR și a lui Nicolae Ceaușescu. I se stabilește domiciliul forțat și i se interzic diferite activitați în lumea artistică.
Activitatea civică după 1989:
După evenimentele din decembrie '89, fondează împreună cu Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu ș.a. Grupul de Dialog Social, care se evidențiază prin pozițiile sale anti-comuniste. Devine, pe rând, director onorific și editorialist al ziarului România liberă, apoi editorialist la Cotidianul și Ziua. Rămâne un jurnalist și comentator apreciat. Participă la talk-show-ri, pe teme de politică, de moralitate etc, la diferite posturi de televiziune. În ultimii ani de viață, devine un critic acerb al clasei politice românești. A realizat un film de televiziune dedicat satului natal, Lisa.
Activitatea literară:
Umbra cuvintelor
Drumuri prin memorie I (Egipt, Grecia)
Drumuri prin memorie II (Italia)
Viața pe un peron
Scrisori imaginare
Apărarea lui Galilei
Aventuri solitare
Deșertul pentru totdeauna
Un om norocos
Mitologii subiective
Caminante, (1980)(Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania)
Autoportret într-o oglindă spartă, (2004)
Caminante. Jurnal și contrajurnal mexican, (2005), ediția a doua, adăugită
Viața ca o coridă
Un muzeu în labirint
Eul detestabil
Vremea întrebărilor
Rugați-vă să nu vă crească aripi
Don Quijote în est
Polemici cordiale
Calomnii mitologice, editura Historia, 2007
Convorbiri cu Octavian Paler (conlocutor fiind Daniel Cristea-Enache), editura Corint, 2007
Poeme, editura Semne-Artemis, 2008
Deseori i se atribuie un text de largă circulație în „samizdat”-ul internautic, și anume „Interviu cu Dumnezeu”. În repetate rânduri, Octavian Paler a negat paternitatea acestui text. În 2008, editura Polirom a demarat seria de autor „Octavian Paler”.
Traduceri:
Leben auf einem Bahnsteig. Versiunea germană de Ewalt Zweyer a romanului Viața pe un peron, Editura Kriterion, București, 1994
Život na nástupišti. Versiunea cehă de Jindřich Vacek a romanului Viața pe un peron, Editura Mladá fronta, Praga 2009 Memoria
În memoria lui Octavian Paler, o stradă din Făgăraș a primit numele său: strada Octavian Paler.