Nicolae Crevedia este pseunonimul literar al lui Nicolae Cârstea. S-a născut ca fiu al familiei de ţărani Cârstea, la 24 noiembrie 1902, în comuna Crevedia-Mare, fostul judeţ Vlaşca, de unde şi-a luat şi pseudonimul Crevedia, recunoaştere deplină a originii sale sociale.
La 18 ani începe liceul şi apoi se dedică profesiei de ziarist.
În anul 1923 devine funcţionar la Ministerul de Război.
Face studii de slavistică şi ia parte – ca absolvent al facultăţii - la cercetările sociologice făcute în lumea satelor de către Prof. Dimitrie Gusti.
Debutează, ca epigramist, în anul 1926 la cotidianul teatral „Rampa”.
Peste patru ani tipăreşte, în Editura „Viaţa literară”, volumul de „Epigrame”, iar în 1934 un număr de patru volume printre care şi – în colaborare - ”Antologia epigramei româneşti” în Editura Cartea Românească.
Nicolae Crevedia a publicat numeroase volume - respectiv romane umoristice, schiţe vesele, versuri, poezii - pentru care a fost premiat de Societatea Scriitorilor Români.
Antologia „Epigramişti români de ieri şi de azi” a publicat-o în anul 1975.
Pe 5.11.1978, la Bucureşti, Nicolae Crevedia a trecut în lumea celor drepţi.