Acțiuni

Modificare „Montesquieu”

Atenție: Nu v-ați autentificat. Adresa dumneavoastră IP va fi vizibilă în mod public dacă efectuați modificări. Dacă vă autentificați sau vă creați un cont, modificările dumneavoastră vor fi asociate numelui de utilizator, pe lângă alte beneficii.

Modificarea poate fi anulată. Verificați diferența de dedesupt și apoi salvați pentru a termina anularea modificării.
Versiunea curentă Textul dumneavoastră
Linia 3: Linia 3:
 
A activat în calitate de consilier (1714) în parlamentul de la Bordeaux, devenind președintele acestuia (1716 - 1728) după moartea unuia din unchii săi, căruia i-a moștenit titlul și funcția. În 1728, a devenit membru al Academiei Franceze.
 
A activat în calitate de consilier (1714) în parlamentul de la Bordeaux, devenind președintele acestuia (1716 - 1728) după moartea unuia din unchii săi, căruia i-a moștenit titlul și funcția. În 1728, a devenit membru al Academiei Franceze.
  
Opera sa majoră, „Scrisori persane” (1721), „profundă alegorie a dragostei, moralei, politicii și religiei”, s-a bucurat de un succes imens și imediat. Cartea este concepută sub forma unei colecții de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de călători în Persia și de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat și a criticat instituțiile franceze.
+
Opera sa majoră, Scrisori persane (1721), „profundă alegorie a dragostei, moralei, politicii și religiei”, s-a bucurat de un succes imens și imediat. Cartea este concepută sub forma unei colecții de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de călători în Persia și de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat și a criticat instituțiile franceze.
  
 
În calitate de teoretician, a scris în 1734 o disertație istorică științifică asupra înfloririi și decăderii Romei, „Considérations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur décadence”(„Considerații asupra cauzelor măreției și decadenței romanilor”), în care afirmă că „Roma a oferit spectacolul unei fascinante pervertiri a firii umane, al unei patologii la care republicile sunt extrem de vulnerabile.”
 
În calitate de teoretician, a scris în 1734 o disertație istorică științifică asupra înfloririi și decăderii Romei, „Considérations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur décadence”(„Considerații asupra cauzelor măreției și decadenței romanilor”), în care afirmă că „Roma a oferit spectacolul unei fascinante pervertiri a firii umane, al unei patologii la care republicile sunt extrem de vulnerabile.”

Reţineţi că toate contribuţiile la secţiunea Referate sunt distribuite sub licența GNU Free Documentation License 1.2 (vezi Referate:Drepturi de autor pentru detalii). Dacă nu doriţi ca ceea ce scrieţi să fie modificat şi redistribuit, atunci nu trimiteţi materialele respective aici.
De asemenea, ne asiguraţi că ceea ce aţi scris a fost compoziţie proprie, copie dintr-o resursă publică sau liberă, ori că are caracter de citat. Nu introduceţi materiale cu drepturi de autor fără permisiune!
Într-un referat sunt acceptate numai informaţii obiective şi citate critice (precizând autorul/sursa). Dacă doriţi să scrieţi impresii personale, o puteţi face în Forum, iar dacă este un articol, poate fi propus pentru publicare în Blog.

Revocare | Ajutor pentru modificare (se deschide într-o fereastră nouă)