Marin Sorescu: Diferență între versiuni

Versiunea de la data 14 septembrie 2013 01:16

Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj - d. 8 decembrie 1996, București) a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.

Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).

Poezia:

Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”. Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”, reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tușiți” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat „La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, „Cirip-ciorap” - 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman.

Dramaturgia:

Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan în Există nervi sau teatrul istoric în A treia țeapă, sau scrie o serie de comedii cum ar fi Răceala sau Vărul Shakespeare, al căror mobil este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană. A fost un căutător de aur.

Proza:

Deși rămasă în umbra capodoperelor lirice și dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. Viziunea vizuinii și, mai ales, Trei dinți din față sunt două din romanele sale cele mai reprezentative.

Distincții:

Premiul Academiei Române (1968, 1977)

Medalia de aur pentru poezie „Napoli ospite”, Italia, 1970

Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970

”Le Muse”, acordat de Accademie delle Muse, Florența, 1978

Premiul Internațional de Poezie „Fernando Riello”, Madrid, Spania, 1983

Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate

Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de șase ori, pentru poezie, teatru și critică literară)

Redactor șef:

În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveană Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1991, în urma acestei scrisori:

Către,

Șt. Aug. Doinaș, președinte de onoare al U.S.

Mircea Dinescu, președinte al U.S.

Având în vedere că activitatea lui Marin Sorescu în cadrul revistei «Ramuri» este aproape nulă; Având în vedere că Marin Sorescu denigrează marii scriitori de azi (Șt. Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, N. Manolescu), refuzând sistematic să-i publice; Având în vedere că denigrează marii scriitori din exil: Eugen Ionescu, Emil Cioran («E. Cioran a ajuns ca Ceaușescu pe toate gardurile») și denigrează U.S. («Uniunea Scriitorilor se va desființa; s-o ajutăm să se prăbușească»);

Având în vedere că în redacție se poartă dictatorial, socotind redacția și Oltenia ca pe o moșie proprie, devenind o piedică în dezvoltarea spirituală a acestei regiuni; Îl recuzăm pe Marin Sorescu din funcția de redactor șef al revistei «Ramuri». Menționăm că laureatul Premiului Herder nici nu primește salariul de la revista noastră, fiind salariat la edit. «Scrisul Românesc». Menționăm, de asemenea, că prezentul memoriu n-a fost semnat de dactilografă, de tehnoredactorul Alin Roșca și de femeia de serviciu.

Ion Buzera

Valentin Bazaverde

Gabriel Chifu

Romulus Diaconescu

Marius Ghica

Sabin Gherman

Ion Lascu

George Popescu

Constantin Barbu

Referințe critice:

Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I, Buc., Ed. Cartea Româneascǎ, 1974 (ediția I) / 1978 (ed. a doua, revăzută/augm.)

George Pruteanu: „Mitică, Don Quijote și Columb se joacă de-a vampirul”

George Pruteanu: „Marin Sorescu, deocamdată”

Dialog Sorescu – Pruteanu: „În zorii creierului nostru”

George Pruteanu: „Farmecul buf”

George Pruteanu: „Meridianele și sentimentele poetului”

Opera:

1964 - Singur Printre Poeți

1965 - Poeme Sorescu

1966 - Moartea Ceasului

1966 - Unde Fugim De-Acasă? - Aproape Teatru, Aproape Poeme, Aproape Povești

1967 - Poeme Sorescu

1968 - Iona

1968 - Tinerețea Lui Don Quijote

1969 - 80 Poezii - 80 Poezie

1969 - Lirice Pasternac

1969 - Teoria Sferelor De Influență

1970 - Paracliserul

1970 - Tușiți

1970 - Unghi

1972 - Rame - Douăzeci Și Cinci De Poezii

1972 - Singur Printre Poeți

1972 - Suflete, Bun La Toate

1973 - 1980 - La Lilieci

1973 - Astfel

1973 - Ocolul Infinitului Mic Pornind De La Nimic

1974 - Setea Muntelui De Sare

1975 - Insomnii - Microeseuri

1975 - Norii

1976 - Descântoteca

1976 - Matca - Piesă În Trei Acte

1976 - Poeme Sorescu

1976 - Starea De Destin

1977 - Trei Dinți Din Față

1978 - Sărbători Itinerante

1978 - Trei Dinți Din Față

1979 - Ceramică

1979 - Tinerețea Lui Don Quijote

1980 - Teatru Sorescu

1982 - Fântâni În Mare

1982 - Viziunea Viziunii

1983 - La Muerte Del Reloj

1984 - Drumul Sorescu

1984 - Ieșirea Prin Cer

1985 - Tratat De Inspirație

1985 - Ușor Cu Pianul Pe Scări : Cronici Literare

1986 - La Lilieci

1987 - Adam Puslojic, Omul, Opera Și Încă Ceva

1987 - Apă Vie, Apă Moartă

1987 - Micii Grădinari În Minunata Lume A Plantelor

1989 - Augustin Buzura Și - Drumul Cenușii

1989 - Ecuatorul Și Polii

1990 - 1993 - Poezii Sorescu

1991 - Poezii Alese De Cenzură

1992 - Vărul Shakespeare Și Alte Piese

1993 - Iona - A Treia Țeapă - Vărul Shakespeare

1993 - Trei Dinți Din Față

1994 - Traversarea

1995 - Iona

1995 - Lulu Și Gulu-Gulu : Versuri Pentru Copii, Ilustrate De Autor

1995 - Poemele Tuturor Tainelor

1996 - Din Grădina Copilăriei - Culegere De Poezii Pentru Elevii Din Clasele I-IV

1996 - Moment Poetic

1996 - Poezii Sorescu

1996 - Unde Fugim De-Acasă? : (Aproape Teatru, Aproape Poeme, Aproape Povești)

1997 - Puntea (Ultimele)

1998 - Diligența Cu Păpuși

1998 - Douăzeci Și Cinci De Poeme

1998 - Efectul De Piramidă

1999 - Japița - Inedit

1999 - Romanul Călătoriilor - Jurnal Inedit

2000 - Încoronare

2000 - Iona

2000 - Scrânteala Vremii

2002 - 2006 - Opere Sorescu

2003 - Iona

2003 - Parodii - Fabule - Epigrame

2003 - Unde Fugim De-Acasă?

2003 - Unde Fugim De-Acasă? - Aproape Teatru, Aproape Poeme, Aproape Povești 2

2004 - Bile Și Cercuri

2004 - Ceramică

2004 - Iona

2005 - Între Linii

2005 - Iona Și Alte Două Piese

2005 - Ocolul Infinitului Mic, Pornind De La Nimic

2006 - Poezii Sorescu

2006 - Poezii Alese Antologie Pentru Uz Școlar

2006 - Teatru Sorescu

2006 - Trei Dinți Din Față

2009 - Trei Dinți Din Față

2010 - La Lilieci

Este prezent în:

Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-Marin Sorescu e născut la Bulzeşti, judeţul Dolj, în ziua de 29 februarie 1936, şi a încetat
+Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj - d. 8 decembrie 1996, București) a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.
-să mai vieţuiască la 8 decembrie 1996 în Bucureşti.
-Poet, prozator, dramaturg, istoric şi critic literar, academician, membru al USR, ministru al culturii, Marin Sorescu se dovedeşte a fi şi un redutabil epigramist.
+Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).
-A publicate epigrame în volumele personale "Săgeţi postume" (2002) şi "Parodii, fabule, epigrame" (2003). Epigramele sale au mai apărut şi în volume colective, reviste, jurnale.
+Poezia:
-== Aprecieri critice ==
+Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”. Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”, reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tușiți” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat „La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, „Cirip-ciorap” - 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman.
-Dan Zamfirescu considera că:
-<blockquote>Marin Sorescu şi-a creat o operă şi o glorie care-l înscriu în galeria marilor creatori români.<br>
+Dramaturgia:
-<br>
-El face parte din familia, nu prea numeroasă, a celor ce sunt în acelaşi timp personalităţi excepţionale şi ipostaze impersonale, exponenţiale, ale geniului creator naţional.<br>
+Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan în Există nervi sau teatrul istoric în A treia țeapă, sau scrie o serie de comedii cum ar fi Răceala sau Vărul Shakespeare, al căror mobil este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană. A fost un căutător de aur.
-<br>
-Dacă ar fi să nu se ofere numai zece locuri într-un lexicon al scriitorilor prin care fiecare cultură urmează a se recomanda comunităţii mondiale, aş alege fără şovăire, pentru români: pe Neagoe Basarab, Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu, Eminescu, Creangă, Caragiale, Sadoveanu, Blaga şi Marin Sorescu.</blockquote>
+Proza:
+Deși rămasă în umbra capodoperelor lirice și dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. Viziunea vizuinii și, mai ales, Trei dinți din față sunt două din romanele sale cele mai reprezentative.
+Distincții:
+Premiul Academiei Române (1968, 1977)
+Medalia de aur pentru poezie „Napoli ospite”, Italia, 1970
+Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970
+”Le Muse”, acordat de Accademie delle Muse, Florența, 1978
+Premiul Internațional de Poezie „Fernando Riello”, Madrid, Spania, 1983
+Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate
+Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de șase ori, pentru poezie, teatru și critică literară)
+Redactor șef:
+În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveană Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1991, în urma acestei scrisori:
+Către,
+Șt. Aug. Doinaș, președinte de onoare al U.S.
+Mircea Dinescu, președinte al U.S.
+Având în vedere că activitatea lui Marin Sorescu în cadrul revistei «Ramuri» este aproape nulă;
+Având în vedere că Marin Sorescu denigrează marii scriitori de azi (Șt. Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, N. Manolescu), refuzând sistematic să-i publice;
+Având în vedere că denigrează marii scriitori din exil: Eugen Ionescu, Emil Cioran («E. Cioran a ajuns ca Ceaușescu pe toate gardurile») și denigrează U.S. («Uniunea Scriitorilor se va desființa; s-o ajutăm să se prăbușească»);
+Având în vedere că în redacție se poartă dictatorial, socotind redacția și Oltenia ca pe o moșie proprie, devenind o piedică în dezvoltarea spirituală a acestei regiuni;
+Îl recuzăm pe Marin Sorescu din funcția de redactor șef al revistei «Ramuri».
+Menționăm că laureatul Premiului Herder nici nu primește salariul de la revista noastră, fiind salariat la edit. «Scrisul Românesc». Menționăm, de asemenea, că prezentul memoriu n-a fost semnat de dactilografă, de tehnoredactorul Alin Roșca și de femeia de serviciu.
+Ion Buzera
+Valentin Bazaverde
+Gabriel Chifu
+Romulus Diaconescu
+Marius Ghica
+Sabin Gherman
+Ion Lascu
+George Popescu
+Constantin Barbu
+Referințe critice:
+Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I, Buc., Ed. Cartea Româneascǎ, 1974 (ediția I) / 1978 (ed. a doua, revăzută/augm.)
+George Pruteanu: „Mitică, Don Quijote și Columb se joacă de-a vampirul”
+George Pruteanu: „Marin Sorescu, deocamdată”
+Dialog Sorescu – Pruteanu: „În zorii creierului nostru”
+George Pruteanu: „Farmecul buf”
+George Pruteanu: „Meridianele și sentimentele poetului”
+Opera:
+- Singur Printre Poeți
+- Poeme Sorescu
+- Moartea Ceasului
+- Unde Fugim De-Acasă? - Aproape Teatru, Aproape Poeme, Aproape Povești
+- Poeme Sorescu
+- Iona
+- Tinerețea Lui Don Quijote
+- 80 Poezii - 80 Poezie
+- Lirice Pasternac
+- Teoria Sferelor De Influență
+- Paracliserul
+- Tușiți
+- Unghi
+- Rame - Douăzeci Și Cinci De Poezii
+- Singur Printre Poeți
+- Suflete, Bun La Toate
+- 1980 - La Lilieci
+- Astfel
+- Ocolul Infinitului Mic Pornind De La Nimic
+- Setea Muntelui De Sare
+- Insomnii - Microeseuri
+- Norii
+- Descântoteca
+- Matca - Piesă În Trei Acte
+- Poeme Sorescu
+- Starea De Destin
+- Trei Dinți Din Față
+- Sărbători Itinerante
+- Trei Dinți Din Față
+- Ceramică
+- Tinerețea Lui Don Quijote
+- Teatru Sorescu
+- Fântâni În Mare
+- Viziunea Viziunii
+- La Muerte Del Reloj
+- Drumul Sorescu
+- Ieșirea Prin Cer
+- Tratat De Inspirație
+- Ușor Cu Pianul Pe Scări : Cronici Literare
+- La Lilieci
+- Adam Puslojic, Omul, Opera Și Încă Ceva
+- Apă Vie, Apă Moartă
+- Micii Grădinari În Minunata Lume A Plantelor
+- Augustin Buzura Și - Drumul Cenușii
+- Ecuatorul Și Polii
+- 1993 - Poezii Sorescu
+- Poezii Alese De Cenzură
+- Vărul Shakespeare Și Alte Piese
+- Iona - A Treia Țeapă - Vărul Shakespeare
+- Trei Dinți Din Față
+- Traversarea
+- Iona
+- Lulu Și Gulu-Gulu : Versuri Pentru Copii, Ilustrate De Autor
+- Poemele Tuturor Tainelor
+- Din Grădina Copilăriei - Culegere De Poezii Pentru Elevii Din Clasele I-IV
+- Moment Poetic
+- Poezii Sorescu
+- Unde Fugim De-Acasă? : (Aproape Teatru, Aproape Poeme, Aproape Povești)
+- Puntea (Ultimele)
+- Diligența Cu Păpuși
+- Douăzeci Și Cinci De Poeme
+- Efectul De Piramidă
+- Japița - Inedit
+- Romanul Călătoriilor - Jurnal Inedit
+- Încoronare
+- Iona
+- Scrânteala Vremii
+- 2006 - Opere Sorescu
+- Iona
+- Parodii - Fabule - Epigrame
+- Unde Fugim De-Acasă?
+- Unde Fugim De-Acasă? - Aproape Teatru, Aproape Poeme, Aproape Povești 2
+- Bile Și Cercuri
+- Ceramică
+- Iona
+- Între Linii
+- Iona Și Alte Două Piese
+- Ocolul Infinitului Mic, Pornind De La Nimic
+- Poezii Sorescu
+- Poezii Alese Antologie Pentru Uz Școlar
+- Teatru Sorescu
+- Trei Dinți Din Față
+- Trei Dinți Din Față
+- La Lilieci
+Este prezent în:
+Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9

Marin Sorescu: Diferență între versiuni

De la Referate

Versiunea de la data 14 septembrie 2013 01:16