Modificare „Lirică poloneză”

În 1996, s-a publicat volumul de versuri ''"Lirică poloneză"'', la Editura Fundaţiei "I.D. Sîrbu" - "Lumină şi cultură", Petroşani. 

Selecţie şi traducere din limba polonă: Valeriu Butulescu. Note biobibliografice: Lucjan Butulescu.


'''Valeriu Butulescu''' a scris în postfaţa volumului ''"Lirică poloneză"'':

Aceste poeme, în cea mai mare parte a lor, au văzut lumina tiparului în publicaţii de prestigiu, precum: România liberă, Luceafărul, SLAST, Vatra, Orizont, Ateneu, Cronica, Ramuri etc. într-o perioadă în care în pofida cenzurii, poezia era parcă mai necesară omului, mai căutată de cititor, mai prezentă în viaţa lui. Ele se regăsesc aici, regrupate într-un florilegiu care, departe de ceea ce reprezintă o antologie, se vrea a fi o selecţiune aproape aleatoare printr-o poezie europeană reprezentativă: lirica poloneză.

Evoluând într-un spaţiu spiritual mereu deschis, aflată într-un permanent şi nestingherit contact cu valorile culturii mondiale, beneficiind de o remarcabilă tradiţie, literatura poloneză a dat patrimoniului universal nume sonore. Mărturie stau, fie şi cele patru premii Nobel, decernate unor mari scriitori polonezi în decursul acestui secol: Henryk Sienkiewicz (1905), Wladyslaw Reymont (1924), Czeslaw Milosz (1980) şi Wislawa Szymborska (1996).

Prezentul volum trebuie privit, înainte de toate, ca o selecţie făcută de traducător, pe criterii specifice traducerii de poezie: expresivitate, corespondenţă, fiabilitate. Astfel, în aceleaşi pagini şi-au dat întâlnire: maestrul poeziei renascentiste Jan Kochanowski şi tânărul poet silezian Krzysztof Karwat, poetul naţional Adam Mickiewicz şi subtilul Karol Wojtila, nimeni altul decât Papa Ioan Paul al II-lea. 

Acest volum, neîncăpător pentru multitudinea de nume de referinţă, este o modestă fereastră spre un univers liric original, de mare densitate valorică, în continuare prea puţin cunoscut cititorului de la noi.


Adăugat de '''Simona Enache'''