Perceptorul - scriitor, Ion C Pena, este inmormantat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia.
Ion C Pena este un vizionar, talentat şi curajos scriitor teleormanean - poet, epigramist si prozator.
UN NEDREPTATIT, UN DESTIN TRAGIC
Ion C Pena s-a nascut pe 25 august 1911 intr-o familie de tarani agricultori din comuna Belitori (azi, Troianul) judetul Teleorman, fiind primul din cei sapte copii ai familiei Chirita (Firica) Pena (1888 - 1963) si Alexandra (Lisandra) Polimbiada Pena (1888 - 1971) A urmat cursurile Şcolii primare în satul natal. A continuat cu Şcoala de Comerţ Elementar din Roşiorii de Vede şi, ulterior, cu Şcoala de Comerţ Superior din Turnu Măgurele. În aceste şcoli, i-a avut printre colegi pe viitorul publicist Nicolae Stănescu - Udrea (1909 – 1983) din Roşiorii de Vede şi pe viitorul pedagog, poet şi prefect al judeţului Teleorman – Florian Creţeanu (1908 – 1972) din Turnu Măgurele.
Literar, debuteaza in 15 aprilie, 1932, in "Revista - SO4H2", din Turnu Magurele, cu poezia "Alpinism", scrisa in 1928, pe cand avea 17 ani. Tot in acest an traduce si publica, impreuna cu Stefan Baljalarschi, "Poemele mele" a lui Serghei Esenin.
De tanar, Ion C Pena, şi-a creat multe adversităţi publicând texte prin care se delimita de „exclusivismul rasei şi culturii germane”, vezi "SO4H2", din 1933, pe cand avea doar 22 de ani; iar intre 1939 - 1941 publica poezii in controversata "Revista Prepoem". Fiind înzestrat cu un acut şi profund simţ al realităţii sociale şi cu curajul – susţinut de talent – de a se „duela”, de a se „înfurci” cu cele mai luminate minţi ale timpului, dialogurile epigramistice ale lui Ion Pena merg până la caricaturizarea celor mai înalte vârfuri ale societăţii literare sau politice. Antibolsevic convins, scria, înainte de venirea trupelor sovietice, in "Revista Pacala", al carei motto era:
„Iar când la Patria Română/ Râvneşte hidra bolşevică/ Nesăţioasă şi păgână,/ Ia şi o armă, că nu strică!."
La inceputul anilor '40, poetul, Ion C Pena, publica in "Universul Literar" la rubrica "Cantece noui". Este cunoscut ca Palatul Universul, de pe Brezoianu, a fost centrul presei interbelice. "Universul Literar" era suplimentul celui mai popular si influent ziar din perioada interbelica, "Ziarul Universul".
In 7 martie, 1941, la rubrica "Cantece noui", Stefan Baciu, il numea pe Pena "un poet plin, de un talent robust, original si format, care face o figura cu totul aparte in corul celorlalti", "versurile lui trebuesc citite cu luare aminte, in miezul lor se zbate un poet de rasa" si apoi adauga: "Iata un poet !"
In 23 mai 1942, in numar aniversar - "La un an de Cantece noui" - poezia lui Pena,"Opriti-va", este prima prezentata din cele zece poezii alese; undeva mai jos fiind o poezie de Stefan Augustin Doinas.
Spuneam la inceput ca Ion C Pena este un vizionar, asa ca acum, in 2014, noi putem sa cumpanim povestirea utopica "Moneda fantazienilor", scrisa la Sichevita, jud. Caras Severin, in 1937-1938, in care Pena merge cu anticipatia pana in ianuarie, 2000. In povestire, previziunile autorului au mari analogii, surprinzatoare, cu colectivizarea si cooperativizarea (coop-uri, gradinite, ..), dovedindu-se un bun analist social de anticipatie. Prozatorul Constantin Stan, in "Ziarul de Duminica", din 2003, in articolul "Un caz ciudat", vorbeste despre faptul ca Ion C Pena il devanseaza pe Orwell .
Asa cum spunea prozatorul Victor Marin Basarab : "Moneda fantazienilor ar trebui pusa in circulatie si asezata intr-o exacta comparatie cu proza urmuziana, intr-o corecta intelegere a vizionarismului sud-est european si, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian."
Profesional, ca finantist ( perceptor), a functionat timp de aproape 5 ani la Sichevita - judetul Caras Severin (1936 - 16 iulie 1941), ca delegat de agentie. Aici infiinteaza Caminul cultural - "Lumina", cu sediul in incinta Primariei. Doneaza caminului cultural un aparat radio, iar bibliotecii din localitate carti in valoare de mii de lei. Iar, ulterior, impreuna cu satenii procura un aparat de proiectie. Comuna Sicheviţa, aşezată la limită de judeţ şi la margine de ţară, se întindea pe o suprafaţă considerabilă, având în componenţa ei 31 de cătune, cele mai îndepărtate sălaşe fiind la 15 – 18 km distanţă de percepţie. Din cauza lipsei mijloacelor de transport, Ion Pena era nevoit să străbată zilnic, mergând pe jos, distanţe apreciabile. Cu toate acestea, dând dovadă de o mare putere de muncă, el îşi desfăşura cu conştiinciozitate şi cu hărnicie activitatea de slujbaş al statului.
Apoi, la Domnesti - Muscel Arges, Ion Pena lucreaza ca agent administrativ. Aici infiinteaza, in martie 1941, "Biblioteca moderna:" prin care cauta sa satisfaca cerintele de lectura ale localnicilor, implicandu-se puternic in activitatea de culturalizare a satenilor. In Domnesti se imprieteneste cu Gheorghe Suţa, care-l si gazduieste pana la plecarea pe front. Acesta era presedintele Partidului National Taranesc, mare industrias si comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucsoara, participanta activa la Rezistenta anticomunista din Muntii Fagaras, "Haiducii Muscelului".
Fiind mobilizat din Domnesti, pe frontul Celui de al Doilea Razboi Mondial, Pena moare de tanar pe 29 iulie 1944, la numai 33 de ani, fiind inmormantat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. Este al cincelea copil, din cei sapte, pe care parintii, Firica si Lisandra Pena, aveau sa-i inmormanteze in timpul vietii. Ce trebuie sa fi fost in sufletele strabunicilor mei, ce-o fi fost in sufletul lui Pena, care si-a condus la cimitir, pe ultimul drum, patru din cei sase frati: Lina, Fanica, Nicu si Costache ? O tragedie imensa, grea povara de purtat prin anii vietii. Bâtu' Ioniţă nu a fost casatorit si n-a avut copii.
A fost membru şi susţinător al Partidului Naţional Ţărănesc, de aici si prietenia lui cu Gheorghe Suţa, presedintele PNT din Domnesti. Orientările amintite aici i-au adus – în perioada 1945-1989 - după plecarea sa din această lume - represaliile securităţii care l-a înscris în „Fondul special – interzise”.
Abia după „dezgheţul ideologic” din deceniul al şaptelea, patru epigrame ii apar în antologia "Epigramisti romani de ieri si de azi" a lui N. Crevedia, din 1975 - Ed. Eminescu. Iar in ziarul „Teleormanul ”, din 29 septembrie 1979, G. Filimon şi I. Bâlă în „Fişe de istorie literară” consemnează: „Printre condeierii teleormăneni se numără şi Ion Pena, poet delicat şi plin de talent, pe nedrept, poate uitat astăzi.”
In casa bunicului Petre C Pena, tatal mamei mele, Ioana D Scarlat, unde s-a nascut si a trait scriitorul, singura carte pe care am vazut-o era Biblia. Pana sa aflu de embargoul securitatii, impus lui Pena intre 1945 - 1989, mi se parea straniu pentru un perceptor - scriitor sa nu aiba ceva carti pe acolo, o masina de scris, revistele in care publicase, manuscrise, insemnari ...
La plecarea din aceasta lume scriitorului i-au ramas pentru tipar sase volume:
* Patru volume de poezii Inainte de a muri prof. Florian Creteanu, fost prefect de judet, coleg si prieten cu Pena, i-a incredintat prof. Dumitru Vasile Delceanu (care traieste la Turnu Magurele), in manuscris, patru volume cu poezii ale lui Ion Pena: "Iarmaroc" (un volum de poezii, voluminos, de peste o suta de poezii, din care cateva au apucat sa fie publicate), "Varietati", "Fum" si "Nord". Intr-o zi, domnul Delceanu le-a incredintat spre citire unui coleg, Ilie Hristea, profesor de limba si literatura romana in Salcia si Rosiorii de Vede. Intre timp, din pacate, acesta a decedat, iar domnul Delceanu nu-si mai aminteste daca prof. Hristea i le-a inapoiat sau nu.
* "Simple nimicuri" - placheta de poezii, nepublicata pana acum - a aparut in Scrieri - Ion Pena, aparuta in 2011. ("scrise fără pretenție, aşa cum se bea un pahar de vin sau cum se priveşte o vitrină în trecere" puncteaza Ion Pena)
* "Flori veninose", epigrame, carte nepublicata pana acum - a aparut in Scrieri - Ion Pena, aparuta in 2011.
Înainte de decesul din 29 iulie 1944, lasă un testament prin care face unor prieteni rugămintea să se îngrijească de publicarea operei sale, fapt ce se îndeplineşte abia în anul 2011, când se împlineau 100 de ani de la naşterea sa.
Volumul postum „Scrieri” include poezii epigrame, precum şi proză, dovedind talentul multilateral al autorului.