Emil Cioran s-a născut la 8 aprilie 1911,la Răşinari,unde tatăl său era preot.A făcut studiile liceale în Sibiu,la Liceul Gheorghe Lazăr,apoi a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti(1928-1932),încheiate cu o teză despre Henri Bergson.După o bursă de studii în Germania (1933-1935),a fost vreme de un an (1936-1937) profesor de filosofie la Liceul Andrei Şaguna din Braşov.Din 1937,an când obţine o bursă a statului francez pentru doctorat (care-i va fi prelungită în 1938),se stabileşte în Paris.
În România,colaborează la "Gândirea","Vreme","Floarea de foc","Calendarul","Revista de filosofie","Convorbiri literare" ş.a.
Din 1947,începe să scrie în limba franceză.
A publicat cinci cărţi în ţară şi alte zece în Franţa,toate la "Galimard".
Cartea sa de debut,"Pe culmile disperării",a obţinut,în ţară,Premiul Comitetului pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi (1934).
Pentru "Tratat de descompunere"(1949) i se conferă,în 1950,Premiul Rivarol.
SCRIERI:
*"Pe culmele diperării",1934
*"Cartea amăgirilor",1936
*"Schimbarea la faţă a României",1936,1941
*"Lacrimi şi sfinţi",1937
*"Amurgul gândurilor",1940
*"Îndreptar pătimaş",1991
*"Tratat de descompunere",1949
*"Silogismele amărăciunii",1952
*"Ispita de-a exista",1956
*"Istorie şi utopie",1960
*"Căderea în timp",1964
*"Demiurgul cel rău",1969
*"Despre neajunsul de-a te fi născut",1973
*"Sfârtecare",1979
*"Exerciţii de admiraţie",1985
*"Mărturisiri şi anateme",1987.
Cu excepţia premiului menţionat,Emil Cioran va refuza toate celelalte premii literare decernate ulterior(Sainte-Beuve,Combat,Nimier).