Admin (Discuție | contribuții) (formatare şi ajustări) |
|||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | + | Emil Brumaru s-a născut la 1 ianuarie 1939, în comuna Bahmutea, judeţul Tighina din Basarabia. | |
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | Este absolvent al Facultăţii de Medicină Generală din Iaşi (1963). Între 1963 şi 1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţui Suceava. | |
| − | + | Între anii 1975 şi 1983 a activat ca liber profesionist. În perioada 1983-1989 a fost corector cu jumătate de normă la "Convorbiri literare", iar în perioada 1990-1996 a fost redactor-şef adjunct, apoi redactor la aceeaşi publicaţie. | |
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | - | + | |
| − | + | ||
| − | - | + | |
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | ||
| − | + | A debutat editorial cu "Versuri" în 1970. | |
| − | + | Din 1992, a vut o rubrică săptămânală, "Cerşetorul de cafea", la "România literară". | |
| − | + | În 2001, primeşte Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" pentru "Opera omnia". | |
| + | |||
| + | În 2003, apare în colecţia "Canon" a Editurii Aula monografia "Emil Brumaru", semnată de Rodica Ilie, iar Horaţiu Mălăele scoate un CD, "Sunt orb", pe versurile poetului. | ||
| + | |||
| + | == Opera poetică == | ||
| + | |||
| + | * "Versuri" (1970) | ||
| + | * "Detectivul Arthur" (1970) | ||
| + | * "Julien Ospitalierul" (1974) | ||
| + | * "Cântece naive" (1976) | ||
| + | * "Adio,Robinson Crusoe" (1978) | ||
| + | * "Dulapul îndrăgostit" (1980) | ||
| + | * "Ruina unui samovar" (1983) | ||
| + | * "Dintr-o scorbură de morcov" (1998) | ||
| + | * "Poeme alese. 1959-1998" (2003) | ||
| + | * "Opera poetică" - 2 volume (2003) | ||
| + | * "Poezie. Cartea-Borcan" (2003) | ||
| + | * "Fluturii din pandişpan" (2003) | ||
| + | * "Infernala comedie" (2005) | ||
| + | |||
| + | == Aprecieri critice == | ||
| + | |||
| + | Alex. Ştefănescu: "Ceea ce ne atrage atenţia şi ne încântă încă de la primul contact cu paginile cărţilor sale este marea consideraţie arătată unor obiecte cu totul şi cu totul neînsemnate,care-după cum ne şopteşte glasul nostru lăuntric de oameni irevocabil maturi-nu costă mai nimic şi se găsesc pe toate drumurile.Cu aceeaşi pasiune şi cu aceeaşi admiraţie cu care alţi poeţi slăvesc luna sau stelele sau diamantele şi brocarturile,Emil Brumaru cântă sticla de sifon,zahărul cubic,traversa de cale ferată,praful de cărămidă scobit din zid cu ajutorul unui vechi cuţit de bucătărie..." | ||
Emil Brumaru s-a născut la 1 ianuarie 1939, în comuna Bahmutea, judeţul Tighina din Basarabia.
Este absolvent al Facultăţii de Medicină Generală din Iaşi (1963). Între 1963 şi 1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţui Suceava.
Între anii 1975 şi 1983 a activat ca liber profesionist. În perioada 1983-1989 a fost corector cu jumătate de normă la "Convorbiri literare", iar în perioada 1990-1996 a fost redactor-şef adjunct, apoi redactor la aceeaşi publicaţie.
A debutat editorial cu "Versuri" în 1970.
Din 1992, a vut o rubrică săptămânală, "Cerşetorul de cafea", la "România literară".
În 2001, primeşte Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" pentru "Opera omnia".
În 2003, apare în colecţia "Canon" a Editurii Aula monografia "Emil Brumaru", semnată de Rodica Ilie, iar Horaţiu Mălăele scoate un CD, "Sunt orb", pe versurile poetului.
Alex. Ştefănescu: "Ceea ce ne atrage atenţia şi ne încântă încă de la primul contact cu paginile cărţilor sale este marea consideraţie arătată unor obiecte cu totul şi cu totul neînsemnate,care-după cum ne şopteşte glasul nostru lăuntric de oameni irevocabil maturi-nu costă mai nimic şi se găsesc pe toate drumurile.Cu aceeaşi pasiune şi cu aceeaşi admiraţie cu care alţi poeţi slăvesc luna sau stelele sau diamantele şi brocarturile,Emil Brumaru cântă sticla de sifon,zahărul cubic,traversa de cale ferată,praful de cărămidă scobit din zid cu ajutorul unui vechi cuţit de bucătărie..."