Acțiuni

Adrian Munteanu

De la Referate

Versiunea din 2 decembrie 2009 22:40; autor: 194.187.121.80 (Discuție) (Pagină nouă: Adrian Munteanu s-a născut în Scheii Braşovului, la 21 august 1948. A absolvit liceul “Unirea” din Braşov. Arată înclinaţii din tinereţe pentru interpretare teatrală. A r…)

(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Adrian Munteanu s-a născut în Scheii Braşovului, la 21 august 1948. A absolvit liceul “Unirea” din Braşov. Arată înclinaţii din tinereţe pentru interpretare teatrală. A reprezentat judeţul la diferite competiţii teatrale. La 20 de ani a câştigat premiul III a primul concurs de interpretare a poeziei eminesciene, Botoşani, 1969.

A absolvit Facultatea de Limba si Literatura Română la Constanţa (profesor Cornel Regman, asistent Marin Mincu). În timpul facultăţii a obţinut premiul I de interpretare (cu rolul profesorului din “Lecţia” de Eugen Ionescu, în 1970 ) şi premiul III pentru regie de teatru ( cu spectacolul “Chibritul” de Dumitru Solomon, în 1972) în cadrul Festivalului Naţional al Artei Studenţeşti. Şi-a făcut debutul publicistic în anii studenţiei la revista “ Ex Ponto” coordonată de Marin Mincu, unde a scris eseuri şi cronici de teatru.

A fost trei ani profesor de limba şi literatura română în comuna Poiana Mărului, jud. Braşov (1972–1975). După absolvirea examenului de definitivare în învăţământ, a fost transferat ca instructor cu probleme de teatru la Casa de Cultură a Municipiului Braşov (actualul Aşezământ Cultural “Reduta”). În cei 13 ani de activitate la această instituţie a condus trei formaţii de teatru, altele de teatru poetic si a înfiinţat “Cenaclul literar 19 “, alcătuit din scriitorii de mai târziu Andrei Bodiu, Gheorghe Crăciun, Alexandru Muşina, Simona Popescu, Marius Oprea, Angela Nache, Caius Dobrescu, Ovidiu Moceanu etc. A jucat în numeroase piese de teatru, a regizat altele, a scris scenarii. În palmares s-au adunat 21 de premii naţionale de interpretare, regie sau creaţie literară.

A iniţiat şi a condus timp de trei ani manifestarea complexă intitulată “Studioul Artelor” în care, alături de interpeţi şi formaţii din Braşov, evoluau şi nume importante din teatrul şi muzica românească. Au fost la Braşov, în cadrul acestei manifestări, printre alţii, Leopoldina Bălănuţă, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, Silviu Stănculescu, Gheorghe Cozorici, Tudor Gheorghe, Iosif Sava, Aurelian Octav Popa, tânăra pianistă din Braşov Mihaela Ursuleasa. Din cadrul colectivelor de interpreţi amatori pe care le-a coordonat s-au ridicat actori profesionişti de mai târziu.

În 1988 a fost numit director al Clubului cultural de la uzina Steagu Roşu. Acolo a funcţionat până în 1991. A înfiinţat formaţii, a scris scenarii de teatru şi a obţinut alte numeroase premii naţionale.

În februarie 1990 a iniţiat şi a condus timp de şase luni primul post de televiziune din Braşov (Radioteleviziunea Transilvania) şi unul dintre primele din ţară.

Din 1991 şi până în prezent funcţionează ca redactor la Societatea Română de Radiodifuziune, Studioul Regional de RadioTârgu Mureş. Aceasta după ce realizase emisiuni radiofonice timp de cinci ani la Centrul de Radioficare Braşov (fostele difuzoare) şi colaborase alţi cinci ani la Radio Târgu Mureş, până la desfiinţarea studiourilor de radio din ţară, printr-un ordin al lui Ceauşescu.

A avut colaborări cu poezie, eseistică şi cronici de teatru la Ex Ponto, Astra, Sinteze literare, Observatorul (Toronto), Atheneum din Vancouver (al cărui redactor a fost timp de patru ani), Dealul Melcilor, Apostrof, Oglinda Literară, Luceafarul, “Lumină Lină” (New York), Cetatea Culturală (Cluj-Napoca), Citadela (Satu Mare).

Între 1998 şi 2001 a scos trei volume de basme în versuri intitulate „Seri cu licurici„ (volumul I – Seminţele, editura Concordia, Braşov, volumul II -Darurile, editura Triumf, Braşov şi volumul III –Bunătatea, editura Triumf, Braşov ). Volumele cuprind 365 de basme şi au fost editate în câte 4000 de exemplare fiecare pe care autorul le-a vândut singur, vizitând toate şcolile generale din municipiul şi judeţul Braşov, intrând din clasă în clasă, vorbind copiilor despre aceste cărţi şi citind din ele.

În 2003, din materialul existent în cele trei volume de basme, a realizat scenariul intitulat „Poveşti fără sfârşit„ (regia, scenografia, ilustraţia muzicală şi interpretarea actoricească) cu care a întreprins un turneu de două luni în Canada, în cele mai importante comunităţi româneşti, de la Atlantic la Pacific.

În 2004 a luat decizia de a scrie sonete, ajungând la concluzia că această specie literară se potriveşte cel mai bine cu structura lui interioară.

Este autorul volumelor “Tăcerea clipei (Sonete 1)”, apărut la editura Arania, Braşov, 2005, “Casa fără ziduri (Sonete 2)”, Arania, 2006, “Paingul Orb” ( Sonete 3)”, Arania, 2007, “Ferestre în Cetate ( Sonete 4)”, Arania, 2008 şi “Femeie !…( Sonete 5)”, editura Minerva, 2009. Sonetele sale au apărut în numeroase reviste de cultură din România şi din străinătate, printre care Apostrof, Astra, Oglinda Literara, Atheneum ( Vancouver), Destine(Montreal), Observatorul ( Toronto), Lumina Lina (NewYork).

Din anul 2008 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

După ce Societatea Română de Radiodifuziune a înfiinţat la Braşov postul „Antena Braşovului„ realizează aici o rubrică culturală zilnică şi o rubrică săptămânală la Radio România Cultural.

O iniţiativă pe care o doreşte continuată este susţinerea de concerte de muzică religioasă şi sonete creştine împreună cu cvartetul Gaudeamus, al Filarmonicii din Braşov şi trioul vocal ANATOLY în biserici, multe dintre concertele susţinute pana acum având scop caritabil. Împreuna cu grupul Anatoly, a realizat CD-ul “Veniţi să luaţi lumina !”, un dialog între muzica religioasă şi sonetul creştin.

Are doi copii, o fată şi un băiat. Urmând înclinaţiile artistice ale familiei, băiatul, Titus Munteanu, se află în SUA, după ce a urmat acolo o Facultate de muzică, specialitatea vioară, şi a terminat masteratul. În urmă cu trei ani, Titus a venit în România cu un trio (Fine Arts Trio) pentru care tatăl sau a organizat un turneu de concerte în cele mai importante oraşe din ţară. Fiica, Medeea, conduce o revista lunară cu distribuţie naţională.

Premii literare:

  • marele premiu „ Tudor Arghezi” pentru teatru, Festivalul Naţional de creaţie literară „ Tudor Arghezi”, 1985;
  • premiul I pentru dramaturgie la concursul organizat de Radio Târgu Mureş, 1985 (scenariul “Visul” a fost interpretat de actorii Teatrului National din localitate, regia Nicolae Scarlat);
  • premiul I pentru eseu, concursul de creaţie literară „Traian Demetrescu“ Craiova 1987 (pentru eseul “Luceafărul – entităţi antinomice”)
  • premiul Centrului de îndrumare Dolj pentru teatru la concursul de creaţie literară „ Tradem“, 1987;
  • premiul III pentru poezie la concursul de creaţie literară „ Andrei Mureşianu “, Braşov, 1988.

Câteva referinţe critice:

“În sonetele sale, Adrian Munteanu cultivă ardoarea erotică specifică acelui "dolce stil novo" despre care a vorbit Dante atunci când s-a referit la Guido Guinizzelli. El reuşeşte să menţină treaz interesul cititorului pentru un gen liric revizitat, astăzi, doar de cei mai curajoşi. Nu mă îndoiesc că virtuozitatea sa prozodică va stârni plăcerea îndrăgostiţilor şi nu numai a acestora.” Marin Mincu

“Sonetele poetului Adrian Munteanu au multe alte calităţi pe lîngă simpla stăpînire a meşteşugului şi a formei fixe. Sînt sonete moderne, de o manieră viguroasă şi acidă, autorul nesfiindu-se să apeleze, arghezian, la crudităţi de limbaj care dau propeţime formei clasice de sonet. Nu lipsesc însă nici suavităţile, nici sentimentul melancolic al trecerii timpului şi-al degradării încete a tuturor lucrurilor. Mai ales poemele cu temă erotică excelează în expresivitate şi, nu de puţine ori, într-o graţie feroce “. Mircea Cărtărescu