Adrian Becherete s-a născut la 14 ianuarie 1925 în Vădeni, Tg. Jiu, Judeţul Gorj şi a vieţuit până la 17 mai 1983 când a decedat la Tg Jiu, în urma unui cancer pulmonar.
A avut profesia de medic militar, a fost arestat la 26 mai 1959 fiindcă a minimalizat tehnica militară, industrială şi medicală a Uniunii Sovietice. A fost condamnat politic, conform art. 209 din Codul penal din acea vreme, fiind detinut la Gherla, Oradea si Aiud.
A realizat cinci volume de epigrame - dintre care ultimele patru sapirografiate - şi anume:
- Pilule amare, epigrame (1981),
- Micul dicţionar al epigramiştilor români, (1981),
- Cu cărţile pe faţă, epigrame (, în colaborare, 1981),
- Pilule antimedicale, culegere de epigrame (1981),
- Femeia, eterna poveste, culegere de epigrame (1981).
Epigramiştii îl identificau şi după pseudonimele sale: A. C. Til, Andrei Boldur, sau A. B.
Epigramele sale au fost incluse în numeroase volume colective precum şi în revistele din timpul vieţii sale, dar şi de după aceea.