UN TRATAT PE (NE)-NŢELESUL TUTUROR
"Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă"!Pornind de aici,ar trebui să ne apucăm şi noi serios de tăcut.Însă autorul tratatului menţionat a denunţat aprioric şi intenţia noastră zadarnică: "O propoziţie poate spune doar cum este un lucru,nu ceea ce este el." Şi totuşi această carte se potriveşte ca o mănuşă predilecţiei mele pentru (auto)ironizarea limbajului uzual. Cu toate acestea,cel mai bine ar fi să-l las pe autor să-şi expună intenţiile metafizice:
"Întregul înţeles al cărţii ar putea fi exprimat aproximativ în cuvintele:
CEEA CE NU SE POATE ÎN GENERE SPUNE SE POATE SPUNE CLAR,IAR DESPRE CEEA CE NU SE POATE VORBI TREBUIE SĂ SE TACĂ." Să nu-mi pierd ,mă rod,curajul:lectura este şi viaţa mea!(Şi...ea,Brutus?)
Lucrarea este dedicată memoriei prietenului său,David H. Pinset,având drept motto un citat din Kurnseberger:"...şi tot ceea ce ştim,ceea ce am auzit doar foşnind şi vuind,se poate spune în trei cuvinte".
Întregul tratat este structurat sintactico-sintagmatic:în propoziţii,fraze şi sintagme.Memorabile.Există astfel 6547 de unităţi sintactico-metafizice.
Prima:
"Lumea este tot ceea ce se întâmplă."
Ultima:
"Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă."
Costel Zăgan,Lecturi perpendiculare,Cititor de proză,26 aprile 2011