(Pagină nouă: Ioanid Romanescu s-a născut la 4 octombrie 1937,în Voineşti-Iaşi.A fost licenţiat al Facultăţii de Limbă şi literatură română a Universităţii "Al.I. Cuza",Iaşi. A…) |
Admin (Discuție | contribuții) (formatare) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | + | Ioanid Romanescu s-a născut la 4 octombrie 1937, în Voineşti-Iaşi. A fost licenţiat al Facultăţii de Limbă şi literatură română a Universităţii "Al.I. Cuza",Iaşi. | |
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | ||
− | + | A debutat în revista Iaşul literar 11-1961. | |
− | + | A publicat volumele: | |
+ | * Singurătate în doi (1966) | ||
+ | * Presiunea luminii (1968) | ||
+ | * Aberaţii cromatice (1969) | ||
+ | * Poeme (1971) | ||
+ | * Favoare (1972) - Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi | ||
+ | * Baia de nori (1973) | ||
+ | * Poet al uriaşilor (1973) | ||
+ | * Lavă (1974) | ||
+ | * Paradisul (1975) | ||
+ | * Energia visului (1977) - Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi | ||
+ | * Trandafirul sălbatic (1978) | ||
+ | * Nordul obiectelor (1979) | ||
+ | * Accente (1981) | ||
+ | * Magie (1982) | ||
+ | * Demonul (1982) | ||
+ | * Cele mai frumoase poezii (A doua zi) (1985). | ||
− | + | == Aprecieri critice == | |
− | + | Laurenţiu Ulici, în ''Cuvânt înainte'' la volumul "A doua zi", aprecia: | |
+ | |||
+ | <blockquote>Drumul de la consemnarea contratimpului existenţial la comemorarea lui din perspectiva unui inedit Orfeu ce se regăseşte pe sinecel adevărat tocmai prin abolirea "privirii tragice" a fost în folosul poeziei.<br> | ||
+ | <br> | ||
+ | La Ioanid Romanescu poezia porneşte, ca la romantici, din suferinţă, dar creşte din transformarea vinei în onoare.</blockquote> |
Ioanid Romanescu s-a născut la 4 octombrie 1937, în Voineşti-Iaşi. A fost licenţiat al Facultăţii de Limbă şi literatură română a Universităţii "Al.I. Cuza",Iaşi.
A debutat în revista Iaşul literar 11-1961.
A publicat volumele:
Laurenţiu Ulici, în Cuvânt înainte la volumul "A doua zi", aprecia:
Drumul de la consemnarea contratimpului existenţial la comemorarea lui din perspectiva unui inedit Orfeu ce se regăseşte pe sinecel adevărat tocmai prin abolirea "privirii tragice" a fost în folosul poeziei.
La Ioanid Romanescu poezia porneşte, ca la romantici, din suferinţă, dar creşte din transformarea vinei în onoare.