Admin (Discuție | contribuții) (formatare) |
(→Aprecieri critice) |
||
| Linia 12: | Linia 12: | ||
"Costel Zăgan debutează târziu cu un mănunchi de poeme blitz, după ce prezenţa lui discretă, retras fiind la o şcoală din judeţul Botoşani ca profesor de limba română, în presa literară a atras atenţia, în mod special, asupra laconismului scrisului său." - Gellu Dorian, 2005 | "Costel Zăgan debutează târziu cu un mănunchi de poeme blitz, după ce prezenţa lui discretă, retras fiind la o şcoală din judeţul Botoşani ca profesor de limba română, în presa literară a atras atenţia, în mod special, asupra laconismului scrisului său." - Gellu Dorian, 2005 | ||
| + | |||
| + | "Pe Costel Zăgan,poetul,îl cunosc de ani buni.A debutat de timpuriu prin revistele culturale,criticii i-au anunţat un viitor solid,remarcându-i uşurinţa versificării şi alonja de idei cu care ataca spaţiul liric.După un timp,numele lui a dispărut de pe piaţa literară,poetul s-a retras într-un sat numit Tudor Vladimirescu,din comuna Albeşti,şi-a început să exerseze mai mult monologul,lăsându-i pe iubitorii de poezie autentică în aşteptare.Sunt convins,Costel Zăgan n-a încetat niciun moment să scrie.În sprijinul acestei aserţiuni vine chiar cartea de versuri pe care o am în faţă,"Hiperbole blitz",apărută de curând la Editura AXA,Botoţani,cu sprijinul Ministerului Culturii.Poetul posedă din plin ştiinţa construirii unei cărţi,volumul are unitate de idei,este disciplinat în aceeaşi gamă lirică şi ocupă o partitură estetică foarte bine definită.Volumul aduce cu un buchet de trandafiri roşii,în parte fiecare fir miroase tot altfel.Am spus trandafiri roşii,deoarece poemele lui Costel Zăgan au o cobustie lirică intensă,creează sentimentul că fiecare vers este în flăcări.Cu toate că poemele sunt într-o permanentă explozie,poetul este un bacovian incurabil:"E Bcovia fără un sfert/în loc de rugăciune/îngenunchez/şi recit/LACUSTRĂ/ploaia repetă monoton/AMIN/Mă ridic/în jur/persistă Bacovia/." | ||
| + | |||
| + | Lucian Alecsa,2006 | ||
Costel Zăgan s-a născut la 20 ianuarie 1958, în satul Tudor Vladimirescu, aflat atunci în comuna Ringhileşti, iar în prezent în comuna Albeşti, judeţul Botoşani. Părinţii, Ioan şi Elena, sunt originari din Bucovina.
Urmează gimnaziul în satul natal. Este absolvent al Liceului de cultură generală "A.T. Laurian", Botoşani, promoţia 1977, şi licenţiat al Facultăţii de Litere, Universitatea "Al. I. Cuza", Iaşi, cu lucrarea "Natură şi eros la Eminescu".
Este căsătorit şi are cinci copii: doi băieţi şi trei fete.
Publică: poezii, aforisme, epigrame şi altele în revistele Colloquium, Convorbiri Literare, Intertext, Poezia, Hyperion, Timpul, Absolut Cultural.
A debutat editorial pe 18 decembrie 2005, cu volumul "Hiperbole blitz", la Editura Axa, Botoşani.
"Costel Zăgan debutează târziu cu un mănunchi de poeme blitz, după ce prezenţa lui discretă, retras fiind la o şcoală din judeţul Botoşani ca profesor de limba română, în presa literară a atras atenţia, în mod special, asupra laconismului scrisului său." - Gellu Dorian, 2005
"Pe Costel Zăgan,poetul,îl cunosc de ani buni.A debutat de timpuriu prin revistele culturale,criticii i-au anunţat un viitor solid,remarcându-i uşurinţa versificării şi alonja de idei cu care ataca spaţiul liric.După un timp,numele lui a dispărut de pe piaţa literară,poetul s-a retras într-un sat numit Tudor Vladimirescu,din comuna Albeşti,şi-a început să exerseze mai mult monologul,lăsându-i pe iubitorii de poezie autentică în aşteptare.Sunt convins,Costel Zăgan n-a încetat niciun moment să scrie.În sprijinul acestei aserţiuni vine chiar cartea de versuri pe care o am în faţă,"Hiperbole blitz",apărută de curând la Editura AXA,Botoţani,cu sprijinul Ministerului Culturii.Poetul posedă din plin ştiinţa construirii unei cărţi,volumul are unitate de idei,este disciplinat în aceeaşi gamă lirică şi ocupă o partitură estetică foarte bine definită.Volumul aduce cu un buchet de trandafiri roşii,în parte fiecare fir miroase tot altfel.Am spus trandafiri roşii,deoarece poemele lui Costel Zăgan au o cobustie lirică intensă,creează sentimentul că fiecare vers este în flăcări.Cu toate că poemele sunt într-o permanentă explozie,poetul este un bacovian incurabil:"E Bcovia fără un sfert/în loc de rugăciune/îngenunchez/şi recit/LACUSTRĂ/ploaia repetă monoton/AMIN/Mă ridic/în jur/persistă Bacovia/."
Lucian Alecsa,2006