Acțiuni

Nicolae Zărnescu

De la Referate

Nicolae Zărnescu s-a născut în Lădeşti, Judeţul Vâlcea în 2 mai 1960.

Este inginer, angajat ca atare în Poliţia română, Inspectoratul judeţean Olt.

A publicat volumele personale:

  • Ideograme lascive, în anul 2001;
  • Cu toporul printre epigramişti, în 2004;
  • Muze, dive şi neveste (format liliput), în 2005.

Epigramele sale au fost publicate în peste 25 volume colective, în reviste precum şi jurnale.

Aprecieri critice[modificare]

Gherasim Rusu-Togan a scris în "Ideograme lascive" de Nicolae Zărnescu (Ed. Fundaţiei "Universitatea pentru toţi", Slatina, 2001):

Nicolae Zărnescu valsează prin lumea epigramei cu eleganţă, sprinteneală şi umor, declinându-şi dintru-nceput apartenenţa la o familie de epigramişti ce-i onorează strădaniile.


Umor fin, sănătos, bărbătesc, emană pacheţelul acesta elegant de epigrame. Atent organizată, placheta se structurează pe mai multe „compartimente“, dintre care semnalizăm ca strădanie şi temeinicie în lustrul cuvintelor: Vârstnic şi neliniştit, Avatarurile tranziţiei, Înţepături amicale. Rezerve: Epitafuri zodiacale.

Frumosul din epigramele lui Nicolae Zărnescu te însoţeşte şi după ce ţi-ai strecurat placheta în buzunar.

Elis Râpeanu a scris în "Cu toporul printre epigramişti" de Nicolae Zărnescu şi Nicolae Topor (Ed. Fundaţiei "Universitatea pentru toţi", Slatina, 2004):

Despre Nicolae Zărnescu ştiam că e un poet cu câteva premii naţionale şi internaţionale, autor de versuri libere, evadate din tiparele prozodiei clasice. Poeziile sale atrag nu numai prin caracterul de modernitate - teme actuale, ingeniozitate, asociaţii insolite de idei, linii de gândire întrerupte etc - ci, mai ales, prin încheierile abrupte, surprinzătoare, comparabile cu nişte poante.


Această structură de gândire era pregătită să facă trecerea spre epigramă. În felul acesta, inginerul din urbea lui Ion Minulescu abordează noua specie literară, tot în domeniul liricului, cu multă pasiune, parcurgând repede treptele de început: a căpătat rapid competenţă în mânuirea mecanismului epigramatic, oferindu-ne performanţe remarcabile.

În plus, îşi învinge tendinţa de a scrie în vers liber, disciplinându-şi condeiul astfel încât să devină un adevărat meşteşugar al versificaţiei clasice.