Acțiuni

Girel Barbu

De la Referate

Girel Barbu s-a născut la 2 martie 1952 în localitatea Brăeşti, judeţul Buzău. Locuieşte în satul Pinu din comuna natală.

A debutat în presă în ziarul "Înainte", (publicaţie militară), în anul 1973. Promovat de nume ilustre ale literaturii române: Geo Dumitrescu, Al. Cistelecan, Alex Ştefănescu, Mircea Ichim, George Corbu ş.a.

Cărţi publicate:




Antologii:

  • "Cu epigrama la asalt", Buzău, 1998;
  • "Epi...grame", miniantologie a Atelierului Amprenta, Buzău, 2001;
  • "Din zâmbet s-a întrupat speranţa", antologie de epigrame, clubul "Anton Pann, Braşov, Ed., "Triumf"-Braşov, 2001;
  • "Epigramişti români contemporani" - Mic dicţionar - antologie, Ed., Premier, Ploieşti, 2002;
  • "Zece ani de epigramă, Antologie a cenaclului "Amprenta" Buzău, Ed., Vega, 2007;
  • "Epigramiştii zodiilor" Pledoarie pentru epigramă, Ed., Ridendo, Câmpina, 2007;
  • "Epigrame cu şi despre femei", Ed., Grafit, Bacău, 2008;
  • "Epigramişti buzoieni", antologie de Ion Romanescu, Buzău, 2010;
  • "Antologie cronologică de epigramă românească" alcătuită de Efim Tarlapam (?);
  • "Epigramişti români - ingineri şi tehnicieni", 2012.
  • Epigrama & suratele ei, 2015

Diplome si premii literare:

  • 1969 - Diplomă de merit pentru cel mai perseverent corespondent voluntar al orașului Sinaia, pentru ziarul "Scănteia tineretului", Consiliul Popular Orașenesc Sinaia;
  • 1973 - Premiul I pentru un text de " Brigadă artistică de agitație, pentru armată", Divizia a - II-a Mecanizată Craiova;
  • 1978 - Mențiune, Concursul de poezie patriotică, organizat de ziarul Viața Buzăului;
  • 1979 - Premiul al - II-lea, Concursul de poezie patriotică - Viașa Buzăului;
  • 1980 - Premiul II, Concursul de poezie patriotică - Viața Buzăului;
  • 2001 - Premiul special acordat de "Fundația Amprenta" - Concursul de poezie "Constantin Petcu", ediția a-I-a;
  • 2006 - Mențiune, concurs de epigramă, Tulcea;
  • 2008 - Mențiune, concurs de epigramă, Tg. Ocna;
  • 2013 - Diplomă de excelenţă pentru literatură documentară, "Cruci de piatră din judeţul Buzău";
  • 2013 - Premiul special, la Festivalul "Cuvinte potrivite", decembrie, Buzău.
  • 2015 - Diplomă de Excelență, pentru promovarea habitatelor rupestre din Bozioru -Aluniș - Colți și participarea la tabăra de Perigheză Detectivă, Nucu, 17 Iulie - 1 August, 2015.
  • - Diplomă de excelență pentru întreaga activitate literară, conferită de redacția revistei Aurora, București, 2015
  • - 2017 Diplomă pentru „Cartea anului 2016” pentru volumul de eseuri, „Întîlnire la răscrucea veacurilor”, Editura Editgraph, Buzău -2016, acordată de Asociația

„Renașterea buzoiană”.

  • 2017 Premiul „Cartea anului 2016” pentru volumul de poezii religioase, „Izvorul vieții”, Editura „Teocora” Buzău, 2016, acordat de Asociația Creștin-Ortodoxă „Sfîntul Apostol Luca”, București.
  • 2017 Diplomă de recunoștință, pentru colaborare și promovare, acordată de revista „Aurora” București.
  • Diplomă de Excelență, pentru merite deosebite de promovare a spiritualtății românești și a valorilor creștine, acordată de USEM, Chșinău.

In anul 2009, cartea "Căntece deocheate" a fost nominalizată pentru premiul "Cartea anului 2008", in cadrul festivalului de poezie "Primăvara poeților buzoieni".

Din anul 2007, este membru al Uniunii Epigramiștilor din Romania.

Membru, al Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova (USEM)

Membru al Asociației Scriitorilor Ortodocși din România (ASOR)

I-au fost publicate creaţii proprii în volume colective şi reviste de umor.

Îi apare numele în peste 95 de cărţi.

Este nominalizat la bibliografia unei lucrări de doctorat și a uneia de definitivat.

I-au fost folosite ca motto la unele lucrări 3 aforisme.

I s-au tradus poezii în engleză, rusă, italiană, catalană, franceză, și rromani..

În 2014 înființeaeză revista de cultură sătească, „Zori de ziuă”.


Colaborări: Înainte, Viaţa Buzăului, Flacăra, Familia, Albina, Muntenia, Amprenta, Viaţa Buzăului(ediţie nouă),Carnet literar, Munca, SLAST, Epigrama, Ecran magazin, Renaşterea culturală, Opinia, Agperime, Carambol, Jurnalul de Vrancea, Almanahul Renaşterea buzoiană, Caietele "Amprenta, Casa gândului, Esenţe, Însemne culturale, Fosile, Cafeaua ta, Aurora, Flacăra Iaşului, Citate Maxime, Dicţionar explicativ român, (ro-en.ro), Gânduri din pribegie, SeoPedia, Faptul divers (Canada), Clubul epigramiştilor "Foaia de arţar", Cluj - AM.ro, Răsunetul, Sapienţia, ProAlba, Papamond, Izvorul vieţii, Cuvinte încrucişate, râssmania, Util pentru fiecare, Rostiri, Almanah Dialog cu cetățenii, 2014, ZeitGeist, FunkyDonkey, Caietele Revoluției nr.4 (48) 2013, Cronica Naturalului, Wikipedlia, Felicit s, Nașul.tv, De vorbă cu mine, denewis.ro, ZtB, Epigrama - Wikipedia, Scribd, Magia Cuvintelor, Statul, Foxpublika, Universul florilor, art&culture, Cuibul Satanei, ziarul.com, ziarul toateBlogurile, Cultural BZI, Tril de ciocârlie, Oglinda literară, Suflet românesc, Grai românesc, NewsBuzău, Proverb.ro, Poesis nonstop, Șiraguri de gânduri, Definiții, Țărm de Mare, Bogdania, Revista A.V.A., Rețeaua literară, Bonjour dd, Mulțumesc, Zori de ziuă, Popasul Dolion, Vremea nemernicilor - revista Melidonium, Ciclopaedia.ro, Javra, Avântul liber, Cartelul metaforelor, Romantici de lângă noi, Român, adică Eminescu, Cugiria, Copac de toamnă, Meridianul Cultural Românesc, An I, Nr.2, aprilie-mai-iunie 2015, Trufe și aguride, Letopisețul lui Marin Ifrim, Luceafărul, Caietele din Țintești, Revista „Nunta”, Clipa, Literatura popoarelor, Viața liberă, Revista Ante Portas, Epigrama de Strehaia, Constelații Diamantine, Orizonturile Bucuriei, Informația de Strehaia ş.a.

A înfiinţat şi condus cenaclul literar judeţean prin corespondenţă "Prietenia", a fost membru al cenaclurilor: Al. Sahia, Viaţa Buzăului, Clubul umoriştilor "Amprenta".

A semnat în presă sub mai multe pseudonime: P A Călici, Ion Ţărînă, Gh. Delapinu.

Referinţe critice[modificare]

Prof. Constantin Petcu a scris în Foaia Literară, nr. 2, Buzău, 1980:

Girel se exprimă sincer, deschis, într-un vers în care ne regăsim candoarea receptării existenţei în toată plenitudinea ei, ochiul sever care judecă lumea conform atributelor însetate de iubire, pace, frumos. Abundenţa metaforelor salvează versul prin prospeţime şi limpezime.

Criticul Alex. Ştefănescu a scris în Flacăra, 1996:

(Aproape) tot ce scrie Girel Barbu se citeşte cu plăcere. Fiecare vers aduce o surpriză - un parodox, o aruncare în derizoriu a unor probleme grave, o declaraţie de o sinceritate spectaculoasă. Foarte simpatice sunt referirile, în limbaj familiar, la întâmplări recente din viaţa României. Girel Barbu e un prinţ al năzdrăvăniilor literare.

Marin Ifrim a spus în "Însemnări despre literatura buzoiană actuală" - Inspectoratul pentru cultură al judeţului Buzău, 1996:

De vitalitate păunesciană, sarcasm dinescian şi tristeţe bacoviană, lirica lui Girel Barbu, a văzut lumina tiparului în diferite reviste literare. Uşurinţa cu care versifică este, dincolo de orice dubii. În esenţă, Girel Barbu poate fi considerat un poet al stărilor sufleteşti simple, dar intense dând prin cuvinte, viaţă unor sentimente ce par veşnic suspendate deasupra lumii aspre a muntelui.

Constantin Deneş a scris în "Corespondenţă din Nehoiu", Amprenta, 1997:

Mi-a plăcut epigrama domnului Girel Barbu, "Un şofer ajuns şomer": joc de cuvinte încă din titlu, rime de efect, fluenţă în "traficul" prozodic, paşi silabici calculaţi la fix, în fine - poantă cu efect memorabil. Excelenţă totală.

Viorel Frîncu a scris în Amprenta din septembrie 2001:

Girel Barbu se dovedeşte prin acest volum şi un fervent susţinător al "luminătorilor", cartea sa fiind gândită ca un original manual de dreaptă morală creştină. Versurile sale nu conţin preţiozităţi ce ar putea şoca cititorul, poate şi pentru faptul că se adresează preponderent oamenilor simpli, acelora care simt nevoia de a respira neviciat de credinţe alogene complicate.

Lucian Mănăilescu a scris în Amprenta, nr. 441, din septembrie 2004:

Cartea de epigrame "Lumea râsului" semnată de Girel Barbu le editura Tempus, Bucureşti, este una din apariţiile surprinzătoare ale genului şi în ciuda unei anumite inconsistenţe, un punct de reper pentru epigrama buzoiană actuală (...) umorul lui şiret amintind de Anton Pann şi de folclor.

Vasile Til Blidaru a scris în "Zece ani de epigramă", Ed. Vega, Buzău, 2007:

După "escapade" în diverse domenii literar-culturale, Girel Barbu, intră în "Lumea râsului" (titlul volumului de epigramă publicat la Ed. "Tempus", Bucureşti, în anul 2004) şi îşi exersează ironia în urechile zgribulite ale concitadinilor.

Stan Brebenel a scris în "Cronici de întâmpinare", ediţia a-II-a, Ed. Rafet, 2009:

Din turnul lui de fideş, departe de tentaţii şi de influenţe, devine un observator lucid, un "lunetist" de elită. Nu i-a scăpat nicio activitate. Cu uşurinţa pe care ţi-o dă înţelegerea situaţiei, mânuieşte pixul cu dexteritate în social, tranziţie, privatizare, integrare în structurile UE şi NATO, politic, sindicate.
Şi totuşi, epigramele lui Girel Barbu sunt mai valoroase decât a unor "autori" locali ce se urcă pe scena unor festivaluri şi din care nu rămâne decât zâmbetul jenant al spectatorilor sau, în cel mai bun caz... voia bună.
Acestea sunt numai câteva aspecte scoase din hrisoave, cu răbdare, tenacitate şi migală de cercetător de Girel Barbu şi pe care le oferă cu generozitate cititorilor şi drept-credincioşilor, sub forma acestei monografii. O osârdie care merită salutată.

Marin Ifrim a scris în "Nume şi cărţi", Ed. Rafet, 2010:

Girel Barbu a evoluat spre o poezie cu puternice accente polemice. Un răzvrătit în vorbe, nu în fapte. Versuri în prozodie clasică, împletite rapid într-o frenetică sonoritate socială.
Peste 50 de poeme (Cântece deochiate), scrise alert, fiecare având aceiaşi tonalitate sarcastică şi polemică.

Ion Romanescu a spus în antologia "Epigramiştii buzoieni", apărută în 2010 la Editura Lorilav din Buzău:

Girel Barbu a fost membru al cenaclului literar "Al. Sahia" din Buzău, în tinereţe, autor al mai multor volume. Retras în munţi, în satul natal, vine rar la cenaclu, dar din respect aduce cu sine, într-o butelcuţă esenţă umoristică... de prune, care seamănă leit cu poantele sale epigramatice. În 2004, a publicat un volum propriu de epigramă "Lumea râsului", la Editura "Tempus". Este publicat în mai multe reviste şi volume colective de epigramă.

Mariana Dobrin i-a dedicat următorul madrigal:

Moncher, să ştii că te stimez,

Şi nu te iau peste picior:
Alegi cuvintele cu miez,

Rafinament şi mult umor!

Alex Dospian i-a dedicat o epigramă şi un distih lui Girel Barbu:

Distihul lui Girel Barbu


În drum spre casă, dădea la cai bice,

Rumegând atent la ce spunea Nietzsche.
Criticii versus Girel Barbu


După două, trei catrene,
Un aforism şi un rondel,
Criticul face acufene

Doar când aude de Girel!
Lui Girel Barbu (acest ”AK-47” al poeziei autohtone)


Aș mai scrie o poezie,
Chiar pe teme variate,
Dar Girel, cu frenezie,

Le-a epuizat pe toate!

Gabriel Obreja, artist plastic și poet a spus: Cuvântul este instrument de comunicare în forma sa incipientă ca scop. Dar folosit cu cumpătare și căutare devine pensula poetului. Creionul este la îndemâna oricui. Unii calculează facturile ce vor fi plătite, iar alții desenează sau scriu ceva nemuritor. Maestrul Girel Barbu este fără doar și poate ceea ce definim uneori în cel mai clasic mod, un artist al cuvântului.

Ana-Olimpia Style a scris printre altele despre cartea „Haiku și Senryu”: (...)Citesc și recitesc, iar frumusețea metaforelor și a pesonificărilor întâlnite în volumul care, - citesc bine iar - este numit „Haiku și Senryu”, nu-mi dă scăpare: mă poartă inevitabil la „Poeme într-un vers” ale lui Ion Pilat. Dacă le scriem cu literă inițială majusculă și le îmbogățim așezându-le un cuvânt drept titlu, ne putem considera tineri demni urmași ai poetului. Punctul? închide deja, demult, poemul, cu prea multă iscusință... silabisit. Iată câteva exemple: „În seara asta tăcerea este dată până la refuz.” (n.c. dată)* sau „Câmpia intră îngrămădită în saci în ograda mea.”, sau „Amiaza cade cu fruntea pe o bancă orele plesnesc.” (...) Schimbând registrul nu pot să nu mă amuz la fina ironie închisă în cele trei versuri grupate cu iscusință de poetul Girel Barbu: „văzându-și umbra/iepurile s-a crezut/măgar de rasă.” Punct. „păstorul bătrân/mână turma spre un loc/plin cu verdeață.” Punct. „pe câmp țăranii/dau trilul ciocârliei/până la maxim.” Punct. (...)